Editorial de etapă Cornel Dinu. Ne place să facem caterincă, dar nu-i mai cereți să vorbească lui Nistor! Și ce ar trebui să le arate Dan, căpitan de bocet și întristare, „antrenaților” lui

Era de așteptat un „pom lăudat” fotbalistic la „San Giorgio”, Giurgiul nostru de azi, între Astra și Gaz Metan. N-au fost prea multe „fructe coapte” de execuții pe teren. Cele mai multe, paradoxal, le-au avut oaspeții. Care au dominat, surprinzător, la ceea ce cred mulți că ar fi hotărâtor în soarta unui meci, și anume posesia. În jur de 65% pentru oaspeți! Iar cea a gazdelor, fiind neașteptată, ca o consecință mai bine nu o consemnez…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Ne place să facem caterincă, dar nu-i mai cereți să vorbească lui Nistor! Și ce ar trebui să le arate Dan, căpitan de bocet și întristare, „antrenaților” lui

Și, totuși, „ploieștenii” ce evoluează la „San Giorgio” ai învins! Cu șansă, cu neșansă, fără posesie, cu mult mai puține situații de a marca decât cele ale oaspeților. Asta e! O altă frumusețe, șocantă, a acestui doar joc de oameni mari…

Mai bine articulați în compartimente, medieșenii au controlat „da capo al fine” ciocnirea. Cum spunea unicul în concertele fascinante ale celor trei imenși tenori, inegalabilul Luciano Pavarotti…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Ce-i de ajuns, dar nu suficient în jocul Astrei

A fost de ajuns, din nou, o sclipire-pas a lui Budescu spre „copia ” sa Alibec, la mijlocul primei reprize, și s-a așezat avantajul gazdelor pe tabela de scor. Un singur gol, care a ajuns până la final. Dar nu suficient ca joc…

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Gazdele au fost, parcă, obligate să se apere de circulația agresivă a „găzarilor” de dincolo de Carpați. Care au avut patru ocazii de a egala cel puțin în partea a doua a jocului. Față de niciuna, în aceeași perioadă, a eclipsaților „astrali”.

O explicație ar fi în așa-zisa explicație „de carter” a portarului Lazar: „Ne place să facem caterincă!”. Sau cam așa ceva… Desigur, dragul meu, știm ce-i cu portarii în expresivitatea lor complexă. Ce sfidează ades posibilul și realitatea vorbelor.

Numai că aveți grijă! Nu duceți caterinca din jurul grătarului și pe terenul de joc. Aveți acum șase victorii consecutive în campionat. Făcând un obicei din așa ceva, nu-i exclus să suferiți mai mult decât căderea stelelor Budescu și Alibec în ultimele minute ale întâlnirii…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Bietul parcă etern condamnat la locul de muncă, meseriașul ceh Uhrin, e clar că nu poate face din „Dacii”… „Škode”!

Când peste „Bucale”, cum se spune la caterincă Capitalei noastre, nu-i așa, Lazare? (ce porți nume de mare cneaz, erou sârb în încercarea de a opri expansiunea islamică la hecatomba de la „Câmpia Mierlei”), se lăsa frigul iernii, Dinamo avea nepărat nevoie de victorie cu Poli Iași. Și au smuls-o, lăsând și lacrimi ale suferinței pe teren.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Unde nu-i decât puțină calitate individuală, trebuie să te chinuiești până la epuizare ca să învingi. Cazul actualei distribuții a „câinilor”… cam greu de spus, după joc, „roșii”. Mai mult spre… siclam!

Doar cu stoperii, excelentul Filip, de data aceasta în rol de „factotum” și cu mingea la picior, și obișnuitul „peste tot și în toate”, la mijloc, în față, „regizorul” Nistor au fost aproape de pretențiile gloriei de altădată.

Neputând să se descurce prin combinații la firul ierbii, în mișcare, cum se cere în fotbal, ce ne-am face fără parabolicele din lovituri laterale, parcă puse cu mâna pe capul coechipierilor de către Dan Nistor, prin care se schimbă pentru noi tabela de scor?

Și-mi permit o sugestie către toți. Nu-i mai cereți să vorbească! Lui Nistor! E suficient cât de bine se exprimă pe teren. Unde are, cam de unul singur, frumusețea îngerului izbăvitor de care are mare nevoie, mai ales acum, Dinamo.

Iar bietul parcă etern condamnat la locul de muncă, meseriașul ceh Uhrin, e clar că nu poate face din „Dacii”… „Škode”! Jamais! Folosiți romfranceza, că ea ne-a făcut din provincii țară în 1918, nu romengleza de azi. Cu Sfânta Regină Maria, apărătoare de interese româneși, cu steagul tricolor mereu în mână, la Paris…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Controversatul Leo (cel?) Grozavu a învins Craiova, oprind pe moment lansarea spre titlu a lui Victor (cel cam?) Pițurcă

La a doua așezare pe banca lui Sepsi, controversatul Leo (cel?) Grozavu a învins Craiova, oprind pe moment lansarea spre titlu a lui Victor (cel cam?) Pițurcă. După patru rezultate pozitive îl puteau avea și pe al cincilea dacă Mihăilă sau Ivan nu ratau sau nu nimereau bara porții lui Niczuly în prima repriză. Oltenii (de conjunctură) au fost superiori în această parte a jocului.

În a doua, retragerea, presionarea pe oamenii cu mingea și pe cei capabili să o primească a gazdelor, a blocat construcția Craiovei. Au bătut prin toate porțile defensive ale „arcei” de naționalități ce evoluează la Sfântu Gheorghe și doar două s-au deschis: șutul lui Zakarić din minutul 64, scos providențial de Niczuly, și „capul” lui Cicâldău, peste poartă, la patru minute distanță.

Cam atât, puțin când vrei să întorci rezultatul. Transformate în goluri, acele ocazii ar fi putut face să cadă și cortina disputei, mângâietor, peste capul îngrijoratului Piți. Ar fi prins și o treaptă a podiumului, de unde ar fi putut să colinde și să-și umple traista cu puncte pentru a-și adjudeca titlul. Așa cum a anunțat cu emfază, și dincolo de Crăciun, dar și bătutul halviței și mărțișor.

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Clincenii” au fost chiar „academicieni” în „execuția” Chindiei

Chindia a fost depășită clar la Ploiești de Clinceni. A părut mai mult un joc de antrenament la mijlocul săptămânii, cu echipa a doua, pentru Academica. Lentă, dispersată și neatentă, fără mijloace defensive, reprezentanții Târgoviștei au făcut cel mai slab meci din acest campionat. Obligați într-o mare măsură și de faptul că oaspeții, pur și simplu, nu le-au dat… mingea!

Prestație veritabilă de „academicieni” ai fotbalului de la noi, dar împotriva Chindiei, jucătorii lui Poenaru au făcut ce au vrut pe teren. S-au închis și deschis bine, grupat, au pasat schimbând direcția posesiei din devieri, dintr-o singură atingere, au presat și au declanșat contraatacuri numicitoare.

Atenție cum au triumfat Clincenii: cu Merloi realizând, la 19 ani, trei goluri! Din execuții și din simț de a apărea când și cum trebuie în careu. Terminând „execuția” Chindiei cu trei jucători sub 21 de ani pe teren, Academica ne obligă să reflectăm… Deci se poate!

Merite incontestabile are antrenorul Ilie Poenaru, care a ridicat mai mult decât toți antrenorii primei divizii prestația unui lot inferior în comparație cu cel al celorlalte echipe aflate în partea inferioară a clasamentului.

Târgoviștea ar trebui să cadă în penitență în urma doar prezenței pe câmpul de joc, unde i-a… antrenat pe cei din Clinceni să le marcheze cum și cam când au avut nevoie.

Viorel Moldovan, privit (ca) prin… „sticlă” de câteva ori, părea uluit! Expresiv, nu înțelegea ce se întâmplă cu ai săi pe teren. Chindia n-a mai câștigat din 7 octombrie, 1-0 la Voluntari în etapa 12. Iar când îl trimiți în teren pe doar fițosul în oglindă Cherchez, și cu banderola de „căpitan” pe mână, mai bine nu mai ieși nici la încălzire!

După ce ai luat cele mai multe goluri în ultimele două etape, 4 în Gruia și 5 acum, dragă Viorele, continuând să-i titularizezi pe întâmplătorii Benga și Leca, doar un pelerinaj la… Mecca te mai poate salva! Dar acolo trebuie să te învârți în genunchi pentru a spera că vei găsi apărători adevărați să-i înlocuiască pe amintiții prieteni ai fotbaliștilor.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Știu că știi, Dane! Cam totul, mai ales atunci când vrei să transmiți că încercările tale și ale jucătorilor tăi sunt mult peste… fuga evreilor din robia „Egipetului” în libertatea „Canaanului”

Luând doar un punct, și acela cam chinuit, subjugații la mereu „turn over-ul” lui Dan Petrescu puteau fi egalați la puncte dacă Viitorul ar fi câștigat la Botoșani. Chiar dacă CFR a avut iar peste jumătate de echipă nouă față de jocul de la Roma, n-am constatat prospețime și claritate în joc.

Nu pentru că jucătorii n-ar fi avut-o, ci din cauza adevărului că de fiecare dată lasă impresia că ei aleargă mai mult decât mingea. Iar când întâlnești o echipă ca aceea a Sibiului, care se așează în fața propriului careu pe două linii, de cinci în apărare și patru la mijloc, în 20 de metri, nu poți pătrunde dacă n-ai antrenate execuții și scheme de finalizare visate de jucători și noaptea. Ceea ce rar am constatat în evoluția din acest sezon a „pregătiților” de cârcotașul Dan, căpitan de bocet și întristare în analiza tuturor momentelor ce le are de înfruntat echipa sa.

Totul s-ar simpilifica edificator dacă le-ar cere jucătorilor săi să construiască din măcar două atingeri. Lovind mingea cât mai direct, peste cap, la mijloc, unde i-ar fi ficatul și la bază, unde-i sunt țurloaiele! Neavând organe, aceasta, mingea, nu suferă! Multe dintre exchibițiile verbale, de pricinos, ale lui Dan Petrescu, nu și-ar mai găsi rostul dacă jucătorii săi ar fi antrenați astfel.

Avându-l jucător la națională, îmi permit să-i dau un sfat. Arată-le și comentează-le alor tăi un cupaj cu jocul de la mijloc în față al lui Liverpool. Unde doar „faraonul” Salah și „prințul african” Mane ai voie să pătrundă cu mingea la picior. Știu să o „îmblânzească” alintând-o pentru a „rânji” în trecere pe lângă sistemele defensive sofisticate ale adversarilor. Restul, cel mai mult „dintr-una” sau maxim o atingere, necesară schimbării direcției de joc.

Știu că știi, Dane! Cam totul, mai ales atunci când vrei să transmiți că încercările tale și ale jucătorilor tăi sunt mult peste… fuga evreilor din robia „Egipetului” în libertatea „Canaanului”. Măcar încearcă! Cu cât este mai simplu și pe calitățile jucătorilor pe care îi ai, jocul este mai eficient.

Oprește măcar „veronicele” de toreador cu mingea prin preajma picioarelor rigide ale lui Deac și scălâmbăielile prin careu ale lui „Debilel” Omrani și ale „traseistului” Traore. Se zice că nu l-ai vrut, ai avut dreptate… Chiar sunt curios. Proprietarul de facto, dar nu în acte, Neluțu Varga a auzit de dreptate. Că în „stabor” n-am niciun dubiu că e… „magistre”!

Editorial de etapă Cornel Dinu. De ce s-a pierdut Viitorul lui Hagi prin rămășițele de troiene ce brăzdau terenul din „Botșeni”…

Privind cum iarna începe la noi iarăși din Moldova lui Alecsandri, la „Botșeni”, unde sosea Viitorul, îmi vin în minte versurile bardului de la Mircești: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! / Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară”…

Luni a început să ningă în valuri siberiene pe la cinci spre seară și omătul a pus stăpânire pe stadion. Cât despre zale, acestea nu le mai purtăm demult, ca să ne apere măcar de clevetiri potrivnice neamul… La fel ca și țara care și-a pierdut de câteva decenii mândria, devenind veritabilă colonie la cheremul mai marilor lumii…

Echipă definită de acuratețea paselor și inventivitate, Viitorul lui Gică Hagi s-a pierdut prin rămășițele de troiene ce brăzdau terenul. Nu putea să izbândească luându-se la luptă cu mai puternicii plăieși, gardați de  Omgenda și Ofosu, lefegii de… culoare! La propriu, dar și la figurat! A încercat, și-a uitat vocația și a pierdut. Cam atât…