Marile scandaluri în care au fost implicați miniștrii Guvernului Ciucă. Vasile Dîncu, pus în umbră de gafele oficialilor PNL-PSD-UDMR

Investit la 25 noiembrie 2021, Guvernul condus de Nicolae Ciucă și-a început mandatul într-o perioadă economică dificilă, când deja presiunile inflaționiste se făceau simțite, criză ce a fost amplificată la finalul lunii octombrie de războiul început de Rusia în Ucraina.

Miniștrii care au plecat din Guvern

În ciuda contextului economic dificil, Guvernul Ciucă și-a început însă mandatul cu un PNRR de aproape 30 de miliarde de euro, aprobat de Comisia Europeană, și cu o largă majoritate în Parlament, mai mult decât suficientă pentru susținerea programului guvernamental. Chiar beneficiind însă de această largă majoritate, mulți dintre miniștrii cabinetului Ciucă nu au reușit să evite momentele controversate.

Cazul recent al ministrului apărării, Vasile Dîncu, ale cărui declarații cu privire la războiul din Ucraina au atras atât criticile președintelui Iohannis dar și cereri de demisie s-a rezolvat amiabil în cadrul coaliției. Însă nu toți membrii cabinetului au avut soarta acestuia, nu mai puțin de trei miniștrii părăsindu-și posturile în urma unor scandaluri publice de integritate.

Primul ministru care a fost forțat să-și dea demisia din Guvern a fost liberalul Florin Roman, care a ocupat funcția de ministru al cercetării, inovării și digitalizării timp de doar trei săptămâni. Imediat după numirea sa în fruntea Ministerului Cercetării și Digitalizării, cotidianul Libertatea a scris că acesta și-a plagiat lucrarea de master, unde ar fi copiat zeci de pagini de curs, și că ar fi mințit în propriul CV cu privire la faptul că ar fi absolvit Universitatea Babeș-Bolyai, unde acesta afirmase că este licențiat în economie.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Nu doar că UBB a transmis că nu a urmat cursurile de licență, dar presa i-a cerut ministrului să prezinte și cartea despre care susținea în CV că a scris-o, „Teoria sistemelor informaţionale” și care ar fi apărut la Editura Academiei Române în 2006. În final, ministrul Roman a recunoscut că nu a fost vorba despre nicio carte publicată, ci doar o lucrare științifică, însă toate aceste acuzații au dus la demisia sa. „Politica nu e balet. Te ţine să faci politică, atunci trebuie să îţi faci şi o autoevaluare, trebuie să te uiţi în oglindă și să te întrebi, e bine să mă duc ministru sau e bine să rămân în continuare parlamentar”, a comentat atunci Marcel Ciolacu scandalul în care a fost implicat ministrul liberal.

A doua plecare din Guvernul Ciucă a fost cea a ministrului fondurilor europene, liberalul Dan Vîlceanu. Demisia acestuia, unul dintre apropiații fostului premier Florin Cîțu, a venit în contextul în care în partid i se cerea acestuia din urmă demisia din funcția de președinte. Vîlceanu anunța la începutul lunii aprilie că în contextul în care „nu mai putem vorbi de acest gen de încredere şi coeziune de care este nevoie într-o echipă guvernamentală”.

La finalul lunii iunie a urmat demisia ministrului PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, după ce DNA a cerut ridicarea imunității a acestuia pentru realizarea urmăririi penale într-un dosar de corupție în care este cercetat pentru abuz în serviciu. Procurorii anticorupție susțin că acesta ar fi procurat subiectele la concursurile de angajare pentru patru protejați care au ajuns șefi în direcțiile județene ale ministerului și ar fi măsluit rezultatele pentru unul dintre ei, după ce a picat concursul.

Chesnoiu a negat acuzațiile aduse, le-a cerut deputaților să voteze pentru ridicarea imunității și s-a autosuspendat din PSD, subliniind că se retrage din funcția de ministru pentru a nu exista suspiciuni asupra activității sale guvernamentale. Președintele PSD a salutat „gestul de demnitate politică” a fostului ministru, iar partidul a transmis că „domnul Chesnoiu și-a îndeplinit sarcinile în mod profesionist și cu integritate, fiind unul dintre cei mai eficienți membri ai actualului guvern”.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

În final, ultima plecare din Guvern a fost cea a ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, anunțul surprinzător al demisiei sale, făcut la finalul lunii septembrie, venind în contextul în care și acestuia îi erau aduse acuzații de plagiat, iar proiectele legilor educației și modul de elaborare a acestora au fost criticate de mediul academic. După ce jurnalista Emilia Șercan a scris că acesta și-a însușit 13 capitole dintr-un curs, iar criticii au arătat că unele prevederi din legile educației îi favorizează pe cei acuzați de plagiate, un număr tot mai mare de personalități universitare i-au cerut ministrului demisia. La câteva zile distanță, ministrul Cîmpeanu și-a anunțat demisia „din propria inițiativă” susținând că ea a fost necesară „pentru a nu periclita reforma în educație”.

Scandalurile miniștrilor liberali

Miniștrii liberali din actualul guvern par să fi fost cei mai expuși scandalurilor publice. Chiar premierul Nicolae Ciucă a fost în centrul unor acuzații de plagiat, venite tot de la jurnalista Emilia Șercan, care a scris că acesta și-a plagiat teza cu care a devenit doctor în științe militare în anul 2003. Fostul șef al armatei a negat acuzațiile, susținând că lucrarea s-a realizat „conform cerințelor legale existente la acea vreme” și a cerut verificarea acestor acuzații de către instituțiile abilitate. Atunci însă când CNADTCU a vrut să verifice aceste acuzații, premierul a atacat în instanță, susținând că doar Comisia de Etică de la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, acolo unde și-a obținut doctoratul, poate analiza teza sa. Presa a scris apoi că unul dintre aceste dosare a fost direcționat către un judecător care a anulat aceste sesizări iar ulterior s-a pensionat din magistratură. Apoi, un alt judecător de la CAB a decis într-un alt dosar suspendarea acestor verificări invocând „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului”.

Un alt ministru liberal care este chiar în aceste zile în centrul a două scandaluri publice este chiar ministrul de interne, Lucian Bode. Acesta este și el acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, obținut la UBB în domeniul securității energetice, cei de la USR susținând că a copiat pasaje întregi chiar din Wikipedia, acuzații respinse de către ministrul de interne. Conducerea universității din Cluj a anunțat că s-ar putea pronunța luna următoare cu privire la acuzațiile de plagiat din teza ministrului.

Un alt scandal în care Lucian Bode a devenit unul dintre principalii actori este și cel al achiziției celor 600 de autospeciale de poliție, marca BMW. La jumătatea lunii septembrie sindicatul Europol acuza că achiziția s-a făcut printr-o „licitație cu dedicație”, specificațiile tehnice din caietul de sarcini excluzând alți producători din start. Presa a scris apoi că Bavaria Motors, câștigătorul licitației pentru mașinile de 33.000 de euro este Michael Schmidt, un cunoscut apropiat al președintelui Iohannis, a cărui firmă a câștigat din anul 2015 până în prezent contracte publice de 404 milioane de lei, față de doar 4 milioane de euro până în acel an.

Acest scandal a iscat o dispută aprinsă cu opoziția, liderii USR acuzând că MAI nu a avut curajul să ceară rambursarea achiziției din fonduri europene. „Autoritatea de Management (AM) a fondurilor europene din subordinea lui Grindeanu confirmă că Bode n-a depus încă cererea de rambursare pentru BMW-uri din fonduri europene. AM e primul filtru de verificare, cel care sancţionează «de pe scaun» caiete de sarcini restrictive cu corecţii. Următorul este OLAF şi Procurorul European şi acolo e mai groasă treaba”, a declarat săptămâna trecută Cătălin Drulă.

Un alt ministru liberal a cărui activitate a fost criticată a fost și ministrul justiției, Cătălin Predoiu. Dacă ruperea coaliției cu USR a fost provocată de remanierea ministrului Stelian Ion, acuzat chiar de președintele Iohannis că a întârziat reformele în sistemul judiciar, ministrul Predoiu pare să fi reușit, sau cel puțin să bifeze aceste cerințe. A fost promulgată întâi legea pentru desființarea Secției Speciale iar în aceste zile legile justiției sunt la ultimul pas de votul final în Parlament, totul cu scopul de a fi promulgate până la următorul raport MCV din noiembrie, văzut ca un obstacol tehnic la aderarea României la Schengen.

Ministrul Predoiu a apărat forma acestor legi drept singurul compromis posibil în actuala coaliție de guvernare. Acest argument însă nu pare să fi impresionat Comisia de la Veneția care a criticat dur legea pentru desființarea SIIJ, atât modul și graba cu care a fost adoptată cât și prin faptul că dosarele de corupție cu magistrați nu revin în atribuția DNA. La fel acum cu legile justiției, deși reprezentanții Comisiei Europene au cerut în mod clar ca aceste legi să primească avizul Comisiei de la Veneția înainte de aprobare, actuala coaliție pare determinată să le adopte în actuala formă. Nu doar că legile au fost criticate de către asociațiile de magistrați, dar experții din domeniu au subliniat că modul netransparent în care au fost grăbite prin Parlament aceste acte ar putea reprezenta chiar o piedică în realizarea aderării la Schengen, în condițiile în care chiar ministrul Predoiu a recunoscut mereu că ele nu răspund necesităților sistemului ci sunt doar un compromis politic.

Și succesorul lui Roman la portofoliul digitalizării, Sebastian Burduja, a fost criticat pentru modul în care instituția pe care o conduce încearcă implementarea cloud-ului guvernamental, un proiect din cadrul PNRR, finanțat cu jumătate de miliard de euro. Proiectul pentru implementarea acestui serviciu, prin care practic toate instituțiile publice ale statului ar avea acces la aceleași servicii digitale, fără noi achiziții, a stat în dezbatere publică timp de patru luni după care ministerul a cerut o ordonanță de urgență pentru adoptarea acestuia. Societatea civilă a criticat atât implementarea acestuia prin OUG, cerând o lege dezbătută în Parlament, cât și faptul că în forma propusă securitatea sistemului este asigurată de către STS și SRI. Societatea civilă a acuzat faptul că prin această prevedere cele două instituții pot avea acces la datele cu caracter personal ale tuturor cetățenilor României.

În ceea ce-l privește pe ministrul energiei, Virgil Popescu, aflat în fruntea unui minister critic în plină criză energetică, atacurile la adresa sa au venit în special din partea PSD. Acest lucru se datorează și faptului că măsurile controversate din acest domeniu, schimbarea furnizorilor de energie electrică după liberalizarea pieței, facturile uriașe, măsurile de compensare au fost imputate Guvernului în ansamblul său. Ministrul energiei a dat vina constant pentru probleme apărute pe ANRE, instituție condusă de un om numit de către PSD.

Astfel, dacă populația și-a îndreptat criticile spre Guvern, PNL și PSD și-au pasat responsabilitatea. „Virgil Popescu, ministrul Energiei, este total lipsit de idei referitor la ce măsuri ar trebui luate pentru a compensa creșterile de prețuri la energie electrică, gaze naturale și combustibil”, au susținut liderii PSD chiar luna trecută. Mihai Tudose i-a cerut demisia acestuia considerând că este este vinovat de tot ceea ce s-a petrecut pe piața de energie. „E vinovat de marea majoritate a lucrurilor care se întâmplă. Politica energetică o face Ministerul Energiei cu binecuvântarea primului ministru. Nu ministrul Culturii, nu ministrul Agriculturii”, a spus acesta.

Scandalurile miniștrilor PSD

O situație particulară există în cazul miniștrilor PSD, acolo unde cel care a condus comunicarea publică a fost președintele partidului, Marcel Ciolacu, cel care nu deține nicio funcție în acest guvern. De cele mai multe ori, acesta a fost cel care a ieșit public și a făcut cunoscută poziția partidului fie față de măsurile economice în domeniul energiei, de compensare a prețului carburanților sau de reformă fiscală. Chiar și așa au fost cazuri în care miniștrii social-democrați au ieșit de sub umbrela protectoare a liderului de partid cu propriile poziții.

Un astfel de caz este cel al ministrului muncii și solidarității sociale, Marius Budăi, cel care zilele trecute a anunțat, de exemplu, intenția guvernului de majorare a pensiilor cu 10% începând cu anul viitor. Acest anunț a iritat liderii din PNL, care i-au cerut remanierea pentru faptul că a ieșit public cu o decizie care nu ar fi fost discutată în prealabil, iar economiștii au criticat faptul că în condițiile unei inflații de 20%, cele zece procente oferite de Guvern reprezintă, în termeni reali, o scădere a pensiilor primite de români. Fostul premier, Florin Cîțu dar și Cristian Ghinea, au ironizat și ei anunțul lui Budăi în contextul în care acesta a susținut în repetate rânduri renegocierea PNRR pentru majorarea pensiilor, iar cei doi au susținut că și în forma actuală pensiile pot fi mărite cu 25%.

În plus, la Ministerul Muncii, România s-a obligat prin PNRR să rezolve problema pensiilor speciale până la finalul anului 2022. Guvernul trebuie să vină cu o lege nouă care să le alinieze la principiul contributivității și să nu mai creeze categorii noi. Un punct spinos pentru București o constituie pensiile militarilor pe care autoritățile române nu le vor incluse în această categorie. În luna iulie, Budăi declara că aceste pensii nu vor fi supraimpozitate în contextul în care nu intră în categoria pensiilor speciale, lucru înțeles și de către Comisia Europeană. „Au înţeles că pensiile militare nu au cum intra în această categorie. Sunt chestiuni diferite. Vom încheia discuţiile cu Comisia”, a spus acesta. Răspunsul Comisiei Europene contrazicea direct poziția ministrului PSD. „Este important de menționat că pensiile speciale includ și pensiile pentru forțele de securitate și apărare (armată, poliție) și ar trebui să fie și ele acoperite de reformă”, a relatat Economedia, care subliniat că oficialii europeni precizau că Ministerul Muncii nu a putut propune elemente de reformă la momentul elaborării PNRR, și nici acum.

De scandaluri de integritate nu a fost scutit nici ministrul transporturilor și vice-premierul PSD, Sorin Grindeanu. Încă de anul trecut au existat suspiciuni asupra existenței cărții “Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”, pe care acesta a scris-o împreună cu tatăl său. Un grup de 40 de matematicieni i-au cerut să trimită această carte la o bibliotecă publică spre a fi consultată, susținând că această carte nu există nicăieri. Atunci când opoziția a acuzat că este un nou caz Roman, ministrul transporturilor a răspuns ironic: „eu am făcut școala la timp și complet. Vă rog să vă adresați Ministerului Educației și să cereți foile mele matricole de elev, de student”.

O temă recurentă a actualului guvern a fost angajarea în instituțiile din subordine a unor apropiați de partid, cel mai adesea fără legătură cu domeniul de activitate. Acest lucru nu a ocolit nici Ministerul Transporturilor, chiar săptămână trecută presa a relatat că Mihai Neacșu, fratele șefului SGG, baronul PSD, Marian Neacșu, specialist în cereale a fost numit pentru patru ani în conducerea Autorității Aeronautice Civile.

Vara aceasta, ministrul Grindeanu a ridicat din umeri la situația de la Metrorex, atunci când compania a trebuit să-și reducă numărul de trenuri în funcțiune din cauza datoriilor, susținând că nu este de acord ca timișorenii sau craiovenii să subvenționeze transportul din București. „Vreau să vă întreb cât se poate de direct: cât mai trebuie un timişorean sau un craiovean sau un clujean sau un ieşean să accepte ca din banii tuturor să subvenţioneze transportul Bucureştiului? E, eu cred că această perioadă trebuie să se termine! Şi asta trebuie să înţeleagă şi cei de la Metrorex şi cei de la TAROM”, a declarat Grindeanu, care a subliniat că nu merge niciodată cu metroul „s-a săturat” ca disconfortul bucureștenilor la metrou să fie folosit ca ”mijloc de presiune” asupra Ministerului Transporturilor.

Alexandru Rafila a venit la conducerea Ministerului Sănătății în momentul în care valul cinci al pandemiei era încă resimțit în România și deși inițial a susținut ideea introducerii certificatului de vaccinare această idee a fost repede abandonată după ce președintele partidului i-a transmis că nu susține măsura. O altă măsură unde Rafila a fost din nou contrat de către Marcel Ciolacu a fost conflictul acestuia cu Raed Arafat, când a susținut că asistența de urgență ar trebui să fie în subordinea Ministerului Sănătății și al MAI.

Actualul ministru al sănătății a fost însă și protagonistul mai multor scandaluri. Dacă la câteva luni de la preluarea mandatului a criticat în mod repetat PNRR-ul semnat de fostul Executiv, susținând chiar că acest plan nici măcar nu a existat în minister și că nu a fost negociat de niciunul dintre specialiștii MS, Rafila a criticat faptul că în cadrul acestui plan ar fi fost incluse 50 de milioane de euro pentru consultanță, susținând că a folosit doar 40% din această sumă. La scurt timp însă, ministerul a precizat că a fost încheiat un alt contract de consultanță, de această dată cu OMS pentru implementarea PNRR, pentru suma de 21 de milioane de euro.

Un alt lucru care i-a fost reproșat lui Rafila a fost modul defectuos în care a comunicat pe tema distribuirii pastilelor de iod către populație, atunci când la începutul lunii august a îndemnat persoanele cu vârsta de până la 40 de ani „să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia” pentru acestea. În isteria creată Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie a atras atenția că pacienții cu de sănătate vor trebui să aștepte mai multe zile sau chiar săptămâni deoarece cabinetele vor fi aglomerate cu cei care vin să-și ia rețetele pentru iodura de potasiu.

Un alt subiect prost gestionat de către MS a fost implementarea PNRR și în special construcția de spitale noi. Dacă în 15 iulie, instituția condusă de Rafila anunța că până în 2026 urmează să fie construite 25 de spitale noi cu o investiție totală de 1,7 miliarde de euro, trei zile mai târziu secretarul de stat, Adrian Pistol, preciza că nu se mai construiește niciun spital nou. „Nu se construiesc spitale noi. În PNRR, aceste 25 de spitale sunt finanțate pentru diverse îmbunătățiri – reconstrucții, reamenajări, fie în totalitate, fie parțial, în anumite secții. Nu se vor construi 25 de spitale”, a declarat aceasta. La finalul zilei MS a revenit cu clarificări susținând că totuși se vor construi spitale noi, fără însă a preciza câte.

Ultimul moment delicat prin care trece ministrul Rafila se petrece chiar în această săptămână. Doi deputați USR i-au cerut demisia pentru faptul că instituția condusă de acesta nu a elaborat normele de aplicare ale legii pentru prevenirea, combaterea şi tratamentul infecţiilor intraspitaliceşti în condițiile în care săptămâna mai mulți pacienți, inclusiv nou născuți și-au pierdut viața la spitalele din Târgu Mureș și Cluj în urma unor infecții nosocomiale. Între timp însă, ministrul Rafila este prezent în Cuba la o conferință medicală, conferință unde nu mai participă niciun alt ministru din UE.

Scandalurile din jurul UDMR

Principalul scandal în care au fost implicați liderii UDMR a fost lipsa de reacție a acestora după discursul rasist la premierului Viktor Orban de la Tușnad, eveniment la care au fost prezenți și aceștia. „Puteți să mă judecați, să mă trageți la răspundere dacă am lezat interesele țării sau ale coaliției de guvernare dar niciodată nu voi accepta să fiu eu tras la răspundere pentru declarațiile altcuiva”, a afirmat Kelemen Hunor în contextul în care atât PSD cât și PNL au criticat dur poziția premierului ungar și au cerut UDMR-ului să se distanțeze de afirmațiile acestuia. Liderul UDMR a refuzat acest lucru, susținând în schimb că declarațiile lui Orban au fost „ambigue” și că problema în cadrul coaliției a fost rezolvată în cinci minute. „Din discuțiile avute a reieșit foarte clar că nici dumnealui nici UDMR nu se îndepărtează de valorile democratice euroatlantice. Este o explicație care ne permite să menținem stabilitatea politică și continuarea coaliției”, a spus premierul Ciucă.

Tanczos Barna, ministrul mediului, a fost criticat constant pentru modul în care gestionează problema defrișărilor ilegale, luna aceasta organizațiile de mediu au organizat o „caravană a rușinii” în care ministrul este acuzat că este în fapt un promotor al defrișărilor. La începutul anului și opoziția a depus o moțiune de cenzură pe aceeași temă împotriva ministrului UDMR. „Am cerut de mai multe ori, atât de la ONG-uri cât şi de la persoanele fizice, ca în cazul în care cineva a sesizat în ultima perioadă acele despăduriri pe care noi le mai denumim în presă şi defrişări ilegale pe suprafeţe extinse, să ni le semnaleze. Eu, personal, într-un an şi jumătate aproape, nu am primit nicio astfel de sesizare”, a susținut acesta într-o declarație făcută în luna mai.