Geert Wilders este „Donald Trump al Olandei”? Invazia islamică, noua trambulină electorală

Potrivit Reuters, eforturile lui Geert Wilders și ale partidului său de extremă dreapta de a forma o coaliție majoritară după alegerile care au avut loc în Olanda se lovesc de piedici majore. Europa privește cu suspiciune ascensiunea lui Wilders, care în anumite cercuri este comparat cu Donald Trump. Liderul Partidului Libertății și-a construit doctrina pe tema invaziei islamice, într-un context extrem de sensibil, creat de războiul din Israel. Cu toate acestea, analistul Cristian Pîrvulescu a subliniat diferențele dintre politicianul olandez și fostul șef de stat al SUA, Donald Trump.

Cristian Pîrvulescu: „Geert Wilders nu poate fi comparat cu Donald Trump. Este doar un politician, nu un showman!”

Întrebarea care se află pe buzele multora este legată de modul în care politica europeană este influențată de succesul de care se bucură Geert Wilders. Mai mult, având în vedere discursul politicianului considerat a fi unul dintre apologeții extremei drepte, ne găsim în momentul în care varianta ieșirii Olandei din UE, în urma unui referendum, devine o chestiune de actualitate.

„Într-adevăr, formațiunea condusă de Geert Wilders se află pe primul loc în sondaje, la o distanță de opt procente de următorii clasați. În speță, aceștia sunt Partidul Conservator, condus până de curând de Mark Rutte, și partidul GroenLinks – PvdA, al lui Frans Timmermans, care s-a situat pe locul secund. Ambele partide au obținut 15 procente, față de cele 23 înregistrate de Partidul Libertății. Însă de aici și până la formarea Guvernului este o distanță mare”, a declarat Cristian Pîrvulescu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Cu toate acestea, analistul politic este de părere că în cazul Olandei „nu putem vorbi despre lipsa de susținere a Europei și despre prăbușirea democrației. Luând împreună populiștii și extrema dreaptă, discutăm despre 30% din numărul voturilor și, în general, fiind un sistem proporțional, acest lucru se traduce și în mandate”.

Digi24.ro

EXCLUSIV Băsescu: Dacă se retrage Piedone, câștigă sigur Firea. Dar nu se va retrage pentru că e în înțelegere cu Ciolacu

„Eu îi introduc în această ecuație și pe populiștii de la DDV, Partidul Fermierilor și Cetățenilor, care nu este chiar o formațiune politică de extremă dreaptă, dar care a obținut 7 procente la ultimele alegeri și se află în scădere față de alegerile senatoriale de la începutul anului, care au provocat inclusiv căderea Guvernului Rutte și alegerile anticipate”, a continuat interlocutorul nostru.

În privința comparației cu fostul șef de stat al SUA, Cristian Pîrvulescu a comentat: „Geert Wilders nu este un politician nou și în niciun caz nu-l putem compara cu Donald Trump, care deja este subiectul multor scandaluri publice. Spre exemplu, în Argentina, președintele Javier Milei este un om politic asemănător lui Trump, deoarece provine din mass media, mai exact din televiziune. El și-a format o altă imagine decât aceea a unui politician pur-sânge, pe câtă vreme Wilders a fost mereu doar un politician, nu un showman”.

Ex-premierul Mark Rutte s-a folosit de tema imigrației

Mesajul electoral al lui Geert Wilders a fost caracterizat drept unul antieuropean și islamofob. De-a lungul timpului, politicianul s-a confruntat cu probleme în justiție, după ce s-a lansat într-o serie de declarații anti-marocane. Ulterior, a primit amenințări cu moartea, fapt care nu l-a descurajat, ba, mai mult, l-a impulsionat.

Faptul că Wilders se află pe primul loc al sondajelor, după alegerile parlamentare care s-au desfășurat miercurea trecută, readuce în discuție restabilirea controalelor la frontiera olandeză, reținerea și expulzarea imigranților ilegali, returnarea solicitanților de azil sirieni și reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din UE.

Digisport.ro

”Tatăl meu `a explodat`!” A spus totul după 7 ani: ”Eram minoră și e o infracțiune”. Cu ce se ocupă tânăra

Potrivit France 24, „Nexitul”, altfel spus ieșirea Olandei din Uniunea Europeană, ocupă, de asemenea, un loc important pe agenda PVV (Partidul Libertății). Cu toate acestea, potrivit spuselor lui Cristian Pîrvulescu, detenta politică de care se bucură noul lider al extremei drepte din „Țara Lalelelor” nu trebuie să fie considerată drept șocantă:

„Ascensiunea lui Wilders nici măcar nu este o surpriză, decât pentru cei care vor să fie surprinși. În anul 2017, el a ratat „la mustață” primul loc, iar acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că Mark Rutte a folosit, de asemenea, tema imigrației pentru a rămâne în funcția de premier. Cariera politică a lui Wilders a cunoscut urcușuri și coborâșuri. Nici rezultatul obținut de partidul său nu este atât de mare. În general, așa cum se întâmplă de obicei în Olanda, prezența la vot a fost destul de bună, dar nu excepțională. Practic, este în scădere cu un procent față de acum doi ani, când s-a înregistrat un procentaj de 71%”.

Pim Fortuyn, un model periculos

Conform afirmațiilor politologului contactat de FANATIK, programul lui Geert Wilders este foarte greu de pus în aplicare, deoarece este unul de campanie și nu de guvernare: „El a încercat să folosească problema islamismului, care în Olanda datează de mult timp. Să ne amintim faptul că, în urmă cu mai bine de două decenii, Pim Fortuyn a avut rezultate extraordinare. A ajuns pe locul întâi, însă a fost asasinat, și partidul său s-a găsit în situația de a nu mai putea face nimic”.

„Așadar, vorbim despre o veche tradiție, într-o țară care, din punct de vedere politic, este destul de fracturată. Din acest motiv, nu cred că lui Geert Wilders îi va fi ușor să formeze o majoritate, chiar dacă Partidul Conservator, condus acum de Dilan Yesilgöz, o imigrantă turcoaică, s-a declarat pregătit să participe la o majoritate, dar fără să-l susțină pe Wilders pentru portofoliul de premier”, a continuat intervievatul nostru.

Reamintim faptul că Pim Fortuyn a fost exponentul principal al dreptei radicale olandeze și un cunoscut militant pentru drepturile minorităților sexuale. Licențiat în sociologie, a devenit celebru grație discursului său radical, însă la 6 mai 2002 a fost asasinat de un simpatizant al stângii politice.

Revenind la discuția referitoare la Geert Wilders, Cristian Pîrvulescu a ținut să menționeze faptul că, „pentru a deveni prim-ministru în Olanda este nevoie de 76 de mandate, dar, în acest moment, Wilders se poate baza doar pe 37 de mandate. Așadar, mai are mult până la a-și completa suma și nu are cu cine să colaboreze. Ca urmare, rămâne posibilitatea unui Guvern care să reprezinte gruparea pro-europeană”.

„Din câte am observat, Frans Timmermans (n.r prim-vicepreședintele Comisiei Europene și Comisar european pentru relații interinstituționale) nu pare dispus să participe la o astfel de guvernare. Există și posibilitatea unei negocieri prin care acesta să atace poziția de prim-ministru, așa că situația este complicată. Totuși, nu o putem compara cu ce se întâmplă în America, deoarece sistemul electoral din SUA nu duce la împărțirea societății în două jumătăți. În continuare, 70% din populația Olandei rămâne în favoarea democrației liberale și a Uniunii Europene”, a detaliat partenerul nostru de dialog, care a punctat, ulterior:

„Așadar, nu asistăm la o schimbare radicală, așa cum s-a petrecut în SUA. De fapt, nici în Statele Unite această schimbare nu a fost atât de radicală pe cât ar dori să o susțină unele voci, însă acolo sistemul electoral împinge spre o asemenea confruntare, în timp ce sistemul proporțional nu favorizează confruntări”.

„Forța de muncă, o realitate europeană”

Rămâne, însă, întrebarea dacă Olanda va decide, în urma unui referendum popular, ieșirea din Uniunea Europeană, după modelul britanic. Nici din acest punct de vedere lucrurile nu sunt clare, dar se pare că, spre deosebire de insulari, neerlandezii se bucură de un alt context politic. Asta, chiar și în condițiile în care extrema dreaptă se află în plin avânt, pe continentul european. Cristian Pîrvulescu a explicat, în acest sens:

„Într-adevăr, printre elementele pe care Wilders le-a folosit în campania electorală se regăsește și Nexitul. Însă în Olanda, țară fondatoare a UE și care nu poate fi socotită în niciun caz anti-europeană, există foarte multe frustrări, generate și de politica saltului înainte din punct de vedere ecologic. Mișcarea Fermierilor Cetățeni (BBB) se îndreaptă, în primul rând, împotriva transformărilor economice în agricultură, legate de tranziția verde”.

„Timmermans are o problemă chiar și la el „acasă”. Practic, în Parlamentul European, reforma sa a fost distrusă, iar acest lucru se datorează faptului că există lobby-uri puternice ale grupărilor minoritare, care sunt interesate de o tranziție lentă, în ceea ce privește – spre exemplu – trecerea la interzicerea pesticidelor”, a continuat interlocutorul nostru, care a dorit să sublinieze:

„De fapt, Gilets Jaunes, mișcarea „Vestelor Galbene”, care este anti-ecologistă, nu este exclusiv franceză. Este europeană și poate fi observată inclusiv în Olanda. Unii sunt surprinși de acest fenomen, dar, în realitate, el este unul normal. Anti-europenii încearcă să profite de aceste nemulțumiri, pentru a le organiza și pentru a câștiga mai multe voturi. Deocamdată nu au izbutit și nici nu știu dacă vor fi capabili să o facă”.

„Discursul anti-musulman este interesant până când ajungem să vorbim despre faptul că avem nevoie de muncitori, în ferme și în fabrici. În acel moment, situația se schimbă. Criza forței de muncă este o realitate, iar muncitorii trebuie să provină de undeva, mai exact din zona imigranților”, a conchis Cristian Pîrvulescu.