UE ia în considerare unele măsuri pentru a se proteja de practici comerciale neloiale – a se citi China – în sectoare precum cel al mașinilor electrice. Idealurile comerciale ale UE se confruntă cu o verificare a realității în materie de securitate economică. Cândva un subiect tabu, Bruxelles-ul va dezvălui acum prima sa „strategie de securitate economică”.
Comisia Europeană se pregătește să renunțe la idealurile de piață liberă pe care le are de mult timp, în timp ce geopolitica și concurența dintre SUA și China își fac loc în peisajul actual. Marți, executivul UE va propune strategia sa de securitate economică, un nou document politic care va fi discutat de liderii UE la reuniunea de la sfârșitul acestei luni. Amestecul dintre economie și securitatea națională era cândva de neconceput pentru un bloc comunitar care încerca să își separe politica comercială liberală de politica externă. Dar această separare a fost testată și, în unele cazuri, eliminată.
Preocupările legate de securitatea națională au sărit în fruntea agendei europene după războiul Rusiei din Ucraina. De la sabotajul conductelor Nord Stream la tăierea livrărilor de gaze. De la presiunile SUA pentru interzicerea furnizorilor chinezi de telecomunicații, la noile controale la exportul de semiconductori olandezi către China. Dependența Europei de gazul rusesc a arătat, de asemenea, că dependențele îi pot amenința securitatea economică dacă sunt transformate în arme.
În prezent, UE dorește să devină ea însăși un jucător, în loc să fie intimidată de alte puteri pe terenul de acțiune global. „Trebuie să decidem singuri și să ne oferim mijloacele de a decide, pentru că altfel ne aflăm într-o situație de risc și dependență. Cred că acest lucru este împărtășit de toată lumea”, a declarat europarlamentarul francez Marie-Pierre Vedrenne, din grupul liberal Renaissance al lui Emmanuel Macron.
Noua gândire a Bruxelles-ului este exemplificată de respingerea de către Franța a avantajelor Chinei în sectoarele de export, cum ar fi mașinile electrice. Astfel, Comisia Europeană analizează dacă să lanseze o investigație care ar permite Bruxelles-ului să impună taxe suplimentare, cunoscute sub numele de tarife antidumping și antisubvenție, pentru mașinile electrice chinezești, pe lângă alte ofensive anti-China.
În ciuda riscului unei reacții negative din partea Beijingului, crește convingerea că Bruxelles-ul nu ar trebui doar să se plângă de practicile comerciale neloiale, ci să ia măsuri practice împotriva lor. Cu toate acestea, chiar și faptul de a vorbi public despre securitatea economică este un subiect sensibil în UE, iar țările membre au avertizat Comisia să nu meargă prea departe. Felul în care un general sau un director executiv privește lumea este foarte diferit, a declarat Henrik Isakson, de la organizația de afaceri Swedish Enterprise: „Acum aceste două lumi se întâlnesc, iar acest lucru este regretabil, dar, bineînțeles, nu putem ignora acest lucru și să ne prefacem că totul este așa cum era înainte”.
Din cauza acestor sensibilități, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a găsit un echilibru atent în viitoarea propunere, au declarat trei oficiali UE care au cunoștință de planurile sale. Anunțul ei privind strategia de securitate economică va fi mai degrabă un „aperitiv” decât propuneri concrete de noi legi. Ideea este de a încerca să creeze o rețetă UE pentru „securitate economică”, un concept din perioada Războiului Rece pe care fostul președinte american Donald Trump l-a reînviat și care, de atunci, a luat amploare în întreaga lume.
Chestiunea va fi ca Bruxelles-ul să aplice acest concept într-un mod specific european, care să contrasteze cu abordarea Washingtonului de a îmbina securitatea națională cu comerțul. „Definiția securității economice aici este, în mod evident, primordială”, a declarat Andre Sapir, economist la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Discuția din UE „nu este o întoarcere ideologică (împotriva Chinei) – aceasta este o observație a unui nou mediu”.
Strategia urmează să includă măsuri suplimentare pentru ca UE să se protejeze de șantajul economic și de dependențele lanțului de aprovizionare, potrivit unor persoane care au cunoștință de text. Bruxelles dorește să identifice aceste dependențe de risc, astfel încât să poată acționa în viitor pentru a le aborda. Acest lucru este în concordanță cu inițiative anterioare, cum ar fi setul de instrumente de securitate 5G, care a permis sectorului telecomunicațiilor să se debaraseze de furnizorul chinez Huawei, Legea UE privind semiconductorii și Legea privind materiile prime critice, care vizează reducerea dependenței de „pământurile rare” chinezești necesare pentru tranziția ecologică.
„Nu ne putem permite să menținem dependențe critice care ar putea deveni o armă împotriva intereselor noastre”, a declarat săptămâna trecută comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, în timp ce prezenta o analiză a activității blocului privind reducerea dependenței sale de echipamentele de telecomunicații chinezești. Bruxelles-ul va aborda, de asemenea, subiectul examinării investițiilor UE în străinătate în sectoare strategice precum cel tehnologic. Această discuție controversată ar putea avea loc în cadrul revizuirii de către UE a filtrării investițiilor străine directe în cursul acestui an.
„Avem nevoie mai întâi de o evaluare adecvată a riscurilor înainte de a decide dacă avem nevoie de o bazooka sau de o praștie”, a declarat un diplomat UE. În același timp, blocul comunitar va pune accentul și pe propriile puncte forte economice pentru a se asigura că firmele europene rămân competitive, în special în domenii cruciale precum tehnologia sau tranziția ecologică, scrie Politico.
Un alt aspect cheie va fi o mai mare coordonare, de exemplu în ceea ce privește controlul exporturilor, pentru a evita o strategie de tip „divide et impera” din partea unor agresori economici. Presiunea exercitată de SUA a dus la o decizie olandeză la începutul acestui an de a impune noi controale asupra exporturilor de echipamente avansate de microcipuri către China – reducând vânzările furnizorului de echipamente de fabricare a cipurilor ASML.
Comisia Europeană are grijă să nu depășească liniile roșii ale țărilor membre. Cu toate acestea, o astfel de strategie ar fi fost tabu în urmă cu câțiva ani la Bruxelles, care, timp de decenii, a fost cunoscut pentru liberalismul său dogmatic în materie de liber schimb.
Impulsul pentru schimbare a început să apară după ce pandemia a scos la iveală dependențele lanțului de aprovizionare al UE, apoi a făcut un salt înainte odată cu coerciția economică a Chinei împotriva Lituaniei, stat membru UE estic. A luat un nou avânt atunci când Rusia a invadat Ucraina, forțând Germania să facă socoteli economice din cauza dependenței sale de gaz de Rusia. Restul UE a început, de asemenea, să realizeze modul în care economia și geopolitica sunt interconectate, în special cu o posibilă invazie chineză în Taiwan care se profilează în fundal.
„Ar fi fost mult mai dificil pentru Comisie să vândă așa ceva statelor membre înainte ca Rusia să invadeze Ucraina și înainte ca guvernele să experimenteze pe propria piele ce înseamnă să găsești brusc noi surse de energie, pentru că altfel țara ta nu va funcționa”, a declarat Francesca Ghiretti, analist la Mercator Institute for China Studies (MERICS).
În timp ce Bruxelles-ul a început să construiască un arsenal mai defensiv de instrumente comerciale pentru a aborda subvențiile străine sau pentru a filtra investițiile străine, UE are încă nevoie de o abordare mai coordonată, a declarat Tobias Gehrke de la grupul de reflecție al Consiliului European pentru Relații Externe. Pentru el, noutatea constă în limbaj, de exemplu, vorbind despre tehnologie și comerț în termeni de securitate.
„O altă noutate este faptul că executivul european încearcă să intre în acest domeniu (al securității economice), care este în mod normal de competența statelor membre”, a spus el. Strategia de securitate economică plasează UE mai în linie cu SUA și Japonia, care au pus preocupările de securitate națională în centrul politicilor lor economice. De asemenea, Tokyo a făcut presiuni pentru a pune în evidență securitatea economică în cadrul discuțiilor G7 din acest an.
Unele țări UE se tem de o nouă preluare de putere de către Ursula von der Leyen. Comisia Europeană, în mod conștient, nu sugerează nici un transfer de competențe de la țările UE la Bruxelles. De exemplu, în ceea ce privește controlul exporturilor, ideea ar fi de a se crea o mai mare coordonare la nivelul UE. Cu toate acestea, unele țări se tem că acest lucru riscă să devină un prim pas spre politici mai centrate pe Bruxelles. De asemenea, strategia va stimula capacitatea Europei de a evalua riscurile, care rămâne mai degrabă o competență națională. Alte țări UE avertizează executivul UE să nu-și pună toate ouăle în coșul atlantismului – von der Leyen a fost deja criticată pentru că este prea pro-americană.
O a treia tabără critică este reprezentată de liberii comercianți tradiționali ai UE. În timp ce majoritatea acestora susțin ideea generală de securitate economică, ei se feresc să meargă prea departe, prea repede, în special în ceea ce privește controlul investițiilor externe. „Nu ar trebui să ne împușcăm în picior”, a declarat un alt diplomat UE. „Puterea noastră economică este puterea noastră geopolitică. Așadar, dacă vrem să fim un jucător în acest joc geopolitic și să luăm deciziile, trebuie să menținem și să consolidăm această competitivitate”.