Vizita liderului ucrainean Volodimir Zelenski în SUA este evenimentul major al finalului de an. Ajuns la Washington protejat ca în filmele cu James Bond, președintele Zelenski a devenit, alături de principalul său aliat, Joe Biden, nu „țintă”, ci portavoce. În timp ce, la Moscova, Vladimir Putin ținea una dintre reșapatele sale cuvântări patriotarde, la Washington, mesajul principal al președintelui Joe Biden nu a fost adresat exclusiv lui Volodimir Zelenski, ci a fost unul global. „Pentru cine a fost organizată această vizită? Pentru americani, pentru ucraineni sau în avantajul întregii lumi? De fapt, există mesaje pentru beligeranți, dar în primul rând, pentru restul lumii”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, politologul Cristian Pîrvulescu.
Proaspăt sosit de la Bruxelles, politologul Cristian Pîrvulescu a comentat pentru cititorii FANATIK ce… nu s-a văzut la televizor, din întâlnirea istorică dintre președinții Volodimir Zelenski și Joe Biden. Dincolo de alianțele militare și de susținerea de care Ucraina se bucură, din partea tuturor statelor democrate, substratul acestui eveniment este profund.
„Este un mesaj pentru lumea largă, în care America își arată determinarea pentru lupta împotriva autocrațiilor și a țărilor indecise. De asemenea, este un mesaj pentru Eruropa, care a fost ambiguă în ceea ce privește Ucraina, în comparație cu Statele Unite. Pe de altă parte, SUA a afirmat că există mai multă determinare în Europa ca niciodată, dar, în același timp, există ambiguități, cărora li s-a răspuns”, ne-a declarat interlocutorul nostru.
De asemenea, Cristian Pîrvulescu susține că a fost vorba și despre un răspuns adresat propunerii de pace a „Centenarului Henry Kissinger”, moment în care unele voci susțineau teza abandonării Crimeei: „Vizita lui Volodimir Zelenski la Washington reprezintă răspunsul pentru o mulțime de întrebări, dar, în principiu, este un răspuns tranșant: Democrația nu este muribundă, este puternică și capabilă să se apere!”.
Dincolo de esența chestiunii în cauză, inițial am decis să deschidem dialogul cu intervievatul nostru cu… finalul conferinței de presă, mai exact cu afirmația șefului de stat american: „Până când Ucraina va mai exista”.
Răspunsul lui Cristian Pîrvulescu a fost ferm: „Atât timp cât Ucraina există, Ucraina va continua să lupte. Dar, în acest moment, semnificația este foarte puternică, deoarece nu este vorba doar despre o întâlnire între Volodimir Zelenski și Joe Biden, ci despre discursul în Congresul SUA, unde controversata Nancy Pelosi se găsește în ultimele sale luni în funcția de președinte a Camerei Reprezentanților și unde s-a văzut foarte clar că există o majoritate care sprijină efortul SUA de a înarma Ucraina. Totuși, din peisaj fac parte și „trumpiștii”, care, în mod vădit și ostentativ, și-au arătat disprețul față de Zelenski”.
Semnificația istorică a evenimentului a trezit insomnii…
„M-am uitat în mod special la discursul care a avut loc târziu în noapte, la ora României, pentru că a fost o mare onoare pentru un președinte străin să țină o astfel de cuvântare. Semnificația este extraordinară. De fapt, vizita lui Zelenski la Washington, după zece luni scurse de la momentul în care Rusia a atacat Ucraina, trebuie definită drept un simbol, dar, de asemenea, este o declarație puternică a Ucrainei, care vrea să-și atingă obiectivele poltice”, a continuat partenerul nostru de dialog.
Politologul a amintit faptul că o suită de voci publice au susținut că niciodată în discursul general nu a fost folosit cuvântul „Crimeea”. Părerea sa este contrară: „Nu este așa. Nu a fost pronunțat numele acestei regiuni pentru că Ucraina înseamnă Crimeea. Doar unii europeni fac deosebirea între ce se întâmpla înainte de 24 februarie, data începutului ostilităților, și ce s-a petrecut ulterior”.
Cristian Pîrvulescu a opinat că, pentru Administrația SUA, ca de altfel și pentru Volodimir Zelenski, teritoriul Ucrainei este cel trasat în anul 2014, asupra căruia Kievul are drepturi legitime și pe care, în mod evident, Ucraina dorește să-l recupereze și speră să reușească, evident, cu sprijin american.
Evident, reacția Moscovei nu s-a lăsat așteptată, iar intervievatul nostru a tratat ferm această oportunitate:
„Faceți o paralelă între discursul lui Zelenski, alături de declarațiile de la conferința de presă susținută la Washington și cuvântarea lui Vladimir Putin, de la Moscova. Liderul rus, care are mari probleme de comunicare, insistă pe aceeași idee obsesivă a lumii rusești, în care „frații” ucraineni sunt manipulați de terți, de puteri străine și de Occidentul colectiv, care se pregătește să-și întărească armata și care escaladează conflicte. Este o dovadă de slăbiciune. Această cuvântare a lui Putin, susținută în fața liderilor militari, a fost încercarea de a răspunde demonstrației lui Zelenski, de la Washington. Iar răspunsul a reprezentat o tentativă palidă de escaladare, în condițiile în care Putin nu a spus nimic nou!”.
Comentatorul politic susține că, în schimb, la Washington au fost exprimate chestiuni esențiale, în condițiile în care, de la începutul anului viitor, americanii vor avea un nou Congres, în care Camera Reprezentanților va fi dominată de republicani. De asemenea, Pîrvulescu este de părere că Partidul Republican are o mare problemă nerezolvată, anume „minoritatea trumpistă”, care, în mod ostentativ și deschis, a declarat că nu sprijină Ucraina, din pricina faptului politica dusă de respectiva grupare este diferită.
„Tot pentru FANATIK am mai declarat că nu mă aștept ca politica Statelor Unite și implicit cea a Camerei Reprezentanților să se modifice. Însă, vizita lui Zelenski a fost organizată și în acest context, mai exact pentru a demonstra americanilor, în Ajunul Crăciunului, determinarea Administrației și a Statelor Unite în continuarea luptei pentru apărarea democrației. Este simbolul luptei democrației, împotriva totalitarismului”, a continuat interlocutorul nostru.
Acesta susține că „anul 2023, cu toate tragediile previzibile, va fi unul în care toate democrațiile vor răzbi mai bine decât autocrațiile. Rusia, care trebuia să ocupe Ucraina în trei zile, se găsește pe front într-o situație complicată. China, care trebuia să învingă pandemia, este obligată să recunoască eșecul strategiei „Zero Covid”, iar situația geopolitică este în favoarea democrațiilor”.
În perioada comunistă, sintagma „cursa înarmării” devenise o marotă. Din nefericire, odată cu 24 februarie, data debutului ostilităților în Ucraina, expresia a prins viață. Ne convine sau nu, în spațiul public există discuții referitoare la viitorul militarizat al unei Ucraine postbelice. Occidentul înarmează Ucraina, împotriva agresiunii rusești, dar apare și întrebarea legată de modul în care Kievul ar putea sau nu folosi dotările moderne, într-o „competiție” cu alte state… vecine.
„Dacă aceste resurse vor rămâne în Ucraina fără a fi alimentate de Occident nu vom putea vorbi decât despre o colecție de arme pe care Kievul nu o va putea folosi. Pentru ca Ucraina să poată utiliza respectivul arsenal, industria occidentală va trebui să progreseze. Altfel spus, poate că Ucraina va avea cea mai puternică armată din Europa, dar nu va deveni un pericol. Toată muniția pe care o primește Kievul este de proveniență occidentală”, a răspuns politologul.
„Ucrainenii depindeau de muniția sovietică, dar acum au nevoie de resurse occidentale. Din acest motiv, Ucraina nu va reprezenta niciodată un pericol, pentru că acum este total dependentă de muniția provenită din vest. Pentru ca ucrainenii să-și permită să producă armament va fi obligatoriu ca, mai întâi, să-și refacă țara. Pentru moment, Ucraina este cvasi-inexistentă, rasă de pe fața Pământului. Abia în această perioadă primește rachete, pentru a putea intercepta atacurile rusești…”, a încheiat Cristian Pîrvulescu.