News

Cum a reușit „coaliția stabilității” să ducă România în criză socială. „PNL și PSD au încercat să guverneze cu mănuși în perspectiva anului electoral”

Cum a reușit coaliția PNL-PSD-UDMR, învestită cu misiunea de a asigura stabilitatea țării, să ajungă într-un moment de instabilitate socială
31.05.2023 | 12:15
Cum a reusit coalitia stabilitatii sa duca Romania in criza sociala PNL si PSD au incercat sa guverneze cu manusi in perspectiva anului electoral
Cum a reușit coaliția PNL-PSD să ducă România în criză socială. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Profesorii, aflați în a doua săptămână de grevă generală, au refuzat miercuri ultima ofertă venită din partea Guvernului, asta chiar și după intervenția președintelui Iohannis, care s-a oferit să joace rolul de garant. Alte categorii de bugetari au inițiat și ele proteste miercuri, iar, între timp, liderii coaliției, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, și-au împărțit sindicatele cu care Guvernul poartă negocieri.

De la coaliția stabilității, la coaliția incompetenței

Cu profesorii în grevă generală de mai mule zile, și cu alte proteste anunțate la orizont, sănătate, transporturi sau polițiști din penitenciare, liderii coaliției, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, și-ar fi împărțit între ei sindicatele cu care negociază. Asta, în condițiile în care Executivul nu pare dispus să cedeze în fața cerințelor profesorilor, lucru evident în modul în care a abordat aceste negocieri, încercând fie să divizeze protestatarii, părinți și elevi versus profesori, sau să le promite beneficii din fonduri europene.

ADVERTISEMENT

Problema principală a Guvernului, cea care limitează strict spațiul de manevră în actualul context social tensionat, o reprezintă bugetul. Încasările statului sunt tot mai mici, cu mult sub așteptări, iar presiunea bugetară pusă pe cheltuieli, după doi ani de inflație care a ajuns și la 16%, este tot mai mare. Zilele trecute, Ministerul Finanțelor a făcut publică și execuția bugetară după patru luni, cu un deficit bugetar de peste 27,3 miliarde lei (1,72% din PIB, când ținta anuală este de 4,4%), reliefând o încetinire a ritmului de încasări la buget dar și creșterea costurilor cu compensarea facturilor la energie.

„Vă felicit! Criza politică s-a terminat, dar celelalte crize nu şi nici problemele nu au dispărut. Pandemia nu s-a terminat, criza energetică nu s-a terminat (…) Pentru toate acestea este nevoie de un Guvern solid, cu o majoritate consistentă în Parlament şi acum există acest Guvern”, declara președintele Iohannis în noiembrie 2021, la investirea Guvernului Ciucă. Același președinte, care marți a intervenit în negocierile cu sindicatele din educație care au susținut că nu au încredere în acest Guvern, vorbea atunci și despre oportunitățile la îndemâna acestui Guvern.

ADVERTISEMENT

„Nu numai probleme ne aşteaptă şi vă aşteaptă, sunt multe oportunităţi: PNRR se cere implementat, sunt foarte mulţi bani aici care trebuie investiţi în beneficiul românilor. Toată lumea aşteaptă măsuri consistente (…) pentru a fructifica aceste oportunităţi este nevoie de un Guvern puternic, bine condus”, mai spunea șeful statului. Astăzi, dacă ne uităm doar la stadiul de implementare al PNRR, cererea doi de plată, depusă acum șase luni, nu este plătită nici acum, iar partidele de la guvernare nici nu au început să discute jaloanele din cererea 3.

Economiștii subliniază că orice guvernare este condiționată de crizele cu care se confruntă și pe care nu și le alege ea. Criza inflaționistă, criza din energie, războiul din Ucraina, toate aceste crize au condiționat puternic spațiul de manevră al Executivului în ultimele 18 luni. Pe de altă parte, unii economiști sunt de părere că modul în care Guvernul a răspuns la toate aceste crize a fost determinant pentru situația actuală în care se găsește România.

ADVERTISEMENT

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este de părere că în modul în care actualul guvern a răspuns la aceste crize există un amestec de incompetență și oportunitate. În opinia acestuia, autoritățile nu au anticipat deloc corect modul în care inflația va lovi finanțele țării, care for fi efectele acesteia asupra populației, Executivul fiind fericit cu creșterea prețurilor la energie care au asigurat o explozie, momentană, a încasărilor bugetare.

„Nimeni nu a luat serios actul guvernării. Au văzut în guvernare doar prilejul de a lua salarii, de a-și pune oamenii în funcții și cu asta basta. Din păcate, vremurile au fost mai complicate, iar ceata de incompetenți ajunsă la putere nu a știut să le facă față. Ce au făcut greșit: modul în care au gestionat criza energetică din toamna lui 2021, modul în care au înțeles inflația – eu îmi aduc aminte că mergeam în emisiuni tv în iarna lui 2021 și existau opinii cum că ce a fost mai greu a trecut, deci un moment anterior războiului, care a fost un alt moment de criză.

ADVERTISEMENT

În plus, problemele s-au ținut lanț, asta pentru că dacă nu ai înțeles cum apare inflația, cum se manifestă, care sunt efectele ei, unde va duce, ai ajuns astăzi să suferi de efectele ei”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Acesta subliniază că toate țările din Europa, și nu numai, au avut de suferit de pe urma acestor crize, însă distorsiunile și pagubele inflaționiste au fost diferite în alte state (Franța sau Spania au avut o inflație mult mai scăzută). În opinia profesorului Glăvan, partidele de la guvernare au căutat să profite de pe urma creșterii încasărilor la buget, ce au venit odată cu creșterea inflației, fără să ia în calcul efectele pe termen lung.

„Nu trebuia să suferim de pe urma crizei energetice pe cât am suferit. O țară ca România ar fi trebuit să aibă inflație mică, dacă Guvernul ar fi instruit companiile de energie să vândă la un preț mai apropiat de costuri. Pur și simplu, la un moment dat, și-au dat seama că e foarte bine că se scumpesc lucrurile, că în felul ăsta pot să raporteze îndeplinirea planului la hectar cu deficitul bugetar. S-au bucurat de niște lucruri mărunte, ca o echipă de fotbal care reușește să dea o pasă dar pierde cu 5-0”, a mai explicat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

De altfel, datele Eurostat publicate recent, au arătat că România a avut cel mai mare preț la energia electrică din Uniunea Europeană, și al doilea la gaze naturale. Experții în energie au subliniat că aceste creșteri au venit în special ca urmare a politicilor fiscale adoptate de către actuala coaliție, că a fost o strategie voită în acest sens.

De remarcat este și faptul că sursa actualelor probleme sociale, modul prost în care a fost construit bugetul pentru anul 2023, pare să arate lipsa de profesionalism a celor responsabili. Cel puțin asta era opinia exprimată de către fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, proaspăt demisionat. În luna aprilie a acestui an, liberalul descria modul în care Ministerul Finanțelor a făcut bugetul pe 2023: „Au luat veniturile pe 2022 și au pus 14% în plus. Greu de crezut că poți crește cu 14%”, declara acesta în timpul unei conferințe.

„Eu sunt foarte mulţumit că există această coaliţie, că România este guvernată, că România este stabilă, că acest guvern are o majoritate solidă în Parlament şi că am evitat să intrăm în recesiune”, avea să declare din nou președintele Iohannis, la finalul lunii februarie.

Coaliția care nu a putut face reformele

Suprapusă cu eșecul unui răspuns satisfăcător la seria de crize economice a fost eșecul actualei guvernări de a livra un set de reforme. Unele reforme au lipsit din start. Spre exemplu, reforma administrativă a țării, un proiect îngropat de ani întregi, nedorit de niciunul dintre marile partide din țară care nu vor să-și vadă redus numărul de primari și consilieri, nu a intrat nici măcar în PNRR, fiind mort încă de la începutul guvernării PNL-USR-UDMR.

Ce ne-au arătat lunile în care liberalii și social-democrații au condus țara a fost neputința de a implementa orice tip de reformă, care presupunea depășirea unei opoziții. Fie că vorbim de eliminarea pensiilor speciale, de măsuri de austeritate sau de legea salarizării unitare, de care se leagă acum speranțele Guvernului, toate aceste eșecuri sau întârzieri arată lipsa unei capacități de guvernare. Totuși, aceleași partide au reușit să majoreze salariile în administrația locală, măsură luată cu gândul la alegerile locale, să majoreze salariile parlamentarilor și să construiască cel mai numeros Guvern din istoria țării, cu peste 200 de secretari de stat și 500 de consilieri personali.

„În momentul în care apreciem competența sau incompetența guvernanților, trebuie să fim atenți care este obiectivul persoanelor respective. Dacă presupunem că obiectivul acestora este bunăstarea poporului, atunci sigur, nu s-a atins neapărat acest obiectiv. Dacă pornim de la ideea că obiectivul politicianului este să ajungă la putere și apoi să păstreze puterea, iar restul la mare distanță, această coaliție a fost deosebit de competentă. 

Că măsurile adoptate au fost în același registru – beneficii pe termen scurt și costuri cât mai ascunse, dispersate și împinse pe termen lung. Privilegiații regimului și-au văzut dosarele de plagiat albite, indemnizațiile validate, la parlamentari cu ei au început măririle de salarii – pe interesele lor și-au văzut toți, toți cei din apropierea aparatului administrativ – și niciodată nu au votat împotriva unor privilegii”, a declarat, pentru FANATIK, Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

„Lumea s-a săturat de crize, lumea s-a săturat de promisiuni. Oamenii vor să vadă fapte, oamenii vor să vadă rezultate. Vă invit să le livraţi”, avea să transmită președintele Iohannis la investirea Guvernului Ciucă.

Guvernare cu gândul la anul electoral

Dincolo de explicațiile privind lipsa de capacitate de guvernare sau interesul strict pentru propriile interese, o altă explicație stă și în dinamica în care s-au trezit atât PNL cât și PSD. Elena Calistru, președintele ONG-ului Funky Citizens, este de părere că atât PNL cât și PSD au căutat să evite marile reforme în condițiile în care, deși se află într-o largă coaliție, în momentele cheie ele au părut că și-au continuat lupta electorală.

„Deși avem o coaliție foarte mare, cu doi mastodonți, practic cele mai mari două partide, și deși le convine să lucreze împreună – să-și împartă funcții și așa mai departe, e clar că o concurență între ele a rămas. Acest lucru s-a simțit în felul în care au evitat să ia taurul de coarne când vine vorba de niște reforma majore. Avem o blocare a deciziei politice pentru că două mari partide, deși sunt în coabitare, niciunul nu vrea să-l lase pe celălalt să crească și să beneficieze electoral din toată povestea asta”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru, subliniind că la această lipsă de coordonare a contribuit și faptul că, în special în PNL, Nicolae Ciucă nu a părut că își controlează foarte bine partidul. „Competiția asta internă a funcționat în multe cazuri în favoarea PSD, însă nici PNL-ul nu a vrut să încaseze toate castanele”, a notat aceasta.

Potrivit acesteia, competiția la guvernare a făcut cele două partide să evite orice măsură cu potențial electoral negativ. Altfel spus, atât PNL cât și PSD au avut mai degrabă o strategie de reducere a riscurilor, evitând orice măsură care ar fi putut aduce costuri electorale.

„Din dorința de conservare a avantajului electoral, pentru PSD, și din dorința de a nu pierde prea mult, pentru PNL, suntem cumva într-un fel de șah mat pe care îl vedem manifestându-se în niște mișcări de stradă, care vor escalada și mai mult. Este ironic cum o coaliție a stabilității, așa cum a fost ea gândită, ajunge de fapt să creeze și să lase spațiu pentru extrem de multă instabilitate”, a mai precizat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

De altfel, ultimul sondaj de opinie realizat în weekendul trecut a arătat că PSD (32%) și PNL (20%) rămân principalele partide în preferințele românilor, fapt ce a rămas constant pe parcursul întregului an trecut. Astfel, deși ideea participării la viitoarele alegeri împreună este în discuție în cadrul alianței, Marcel Ciolacu susținând recent că cele două partide trebuie să continue să guverneze împreună și după 2024, PNL și PSD s-au văzut angajate în această luptă cu iz electoral, pentru a-și menține poziția relativă.

Consultantul politic Adrian Zăbavă este de părere că atât PNL cât și PSD au guvernând încercând să evite să supere orice grup de interese, oricât de mic, și încercând să evite orice măsură cu potențiale consecințe negative din punct de vedere electoral. Astfel, cu gândul la marele premiu oferit de cele patru rânduri de alegeri din 2024, cele două mari partide s-au găsit mai degrabă într-o cursă electorală tacită, în condițiile în care partidele de opoziție păreau în derivă.

„Principala cauză pentru care această coaliție nu a dus la bun sfârșit reforme importante sau nu a luat decizii cu o însemnătate mare, ține de momentul politic în perspectiva anului electoral 2024. Toate reformele astea, la care ne gândim, au părut dacă nu nepopular, atunci problematice pentru anumite segmente a populației. Toate lucrurile astea pe care actuala coaliție nu le-a făcut cred că urmau să aibă consecințe politice pentru unul sau pentru ambele partide.

Astfel, ambele partide au suflat și în iaurt. Nu și-au dorit asumarea niciunui lucru care ar fi putut să le aducă prejudicii, chiar și pe moment. Au fost situații în care PSD a blocat în interes propriu niște decizii pe care PNL-ul voia să le ia, și vice-versa. Sigur, avem dovezi cu precădere despre intențiile PSD, Marcel Ciolacu a tot aruncat public diverse dorințe, propuneri – care nu s-au concretizat, poate din dorința PNL”, a declarat pentru FANATIK, Adrian Zăbavă.

Sigur, nu toate deciziile luate de actuala coaliție au fost rezultatul unui compromis. Dincolo de cazurile unde interesele celor două sau chiar trei partide au corespuns, a se vedea cazurile cu introducerea pragului la abuzul în serviciu sau ciuntirea legislației privind avertizorii de integritate, un lucru de notat este modul în care deciziile au fost luate în cadrul puterii. Așa cum a fost cazul recentei ordonanțe pentru măsurile de austeritate, cel mai adesea compromisurile asupra acestor proiecte au fost negociate într-un cadru restrâns, lipsind o veritabilă dezbatere publică. Așa cum o arată și recenta formă a legislației privind „desființarea pensiilor speciale”, acest mod de lucru a permis exact acest tip de compromis.

„Per total, decizii punctuale ale celor două partide au fost făcute cu gândul la calculul electoral și poate la câștigul pe care l-ar avea celălalt dintr-o decizie sau alta. În general, cele două partide, PNL și PSD, au încercat să guverneze cu mănuși. La adăpostul acestei mult clamate stabilități s-a încercat o guvernare care să nu stârnească prea multe valuri. Astăzi, realitatea ne arată că acest obiectiv, dacă el a existat, a dat greș”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă.

ADVERTISEMENT