Misterul celor 300.000 de soldați NATO, de la granița cu Rusia, dezlegat de generalul Virgil Bălăceanu : „Asistăm la o decizie de descurajare, nu la un act agresiv!”

Acțiunile NATO la granița cu Rusia iau amploare, iar potrivit politico.eu, aceasta va trimite, în curând, un număr de 300.000 de soldați NATO în această zonă fierbinte. Totuși, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu asigură că măsura respectivă nu este luată pe moment și că face parte din protocolul NATO, astfel că „trebuie privită drept una dintre rezultantele discuțiilor purtate la Summitul Alianței, care a avut loc la Madrid și unde s-a decis ca forța de răspuns a Alianței Nord Atlantice să fie sporită”.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „300.000 de soldați NATO reprezintă forța menită să realizeze intenția de descurajare și dezideratul de apărare”

Pe fondul tensiunilor tot mai mari care apar, inevitabil, pe „terenul” războiului din Ucraina, dislocarea unor efective numeroase ale NATO în vecinătatea Federației Ruse poate stârni o oarecare stare de rumoare. Cu toate acestea, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a ținut să calmeze spiritele și să elimine, din start, varianta aproape apocaliptică a implicării efective a Alianței în conflictul militar.

„Niciuna dintre tabere, fie că este vorba despre NATO sau despre Federația Rusă, nu este pregătită pentru un conflict la scară majoră. Dimpotrivă, dincolo de retorica pe care o abordează Moscova, sunt mulți indici care ne arată că toate părțile implicate caută evitarea unei confruntări. Detașarea celor 300.000 de soldați NATO nu reprezintă un element de noutate. La Summitul NATO de la Madrid, s-a decis ca forța de răspuns a Alianței Nord-Atlantice să crească până la această cifră”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

Generalul Bălăceanu, care nu se află la prima încercare de a stopa tentativele de promovare a teoriilor conspirației pe fondul războiului din Ucraina, a menționat că „300.000 de militari reprezintă o forță prin care să se realizeze intenția NATO de descurajare a Rusiei, dar și dezideratul de apărare. Este vorba despre o grupare de forțe strânse pentru a proteja teritoriul NATO. Nu discutăm despre o decizie politică favorabilă unei grupări, care să treacă la ofensiva împotriva Federaței Ruse”.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Moscova nu a comentat agresiv măsurile adoptate la Summitul de la Madrid

Summitul NATO de la Madrid a avut loc în luna iunie a anului trecut. La vremea respectivă, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței Atlanticului de Nord afirma că „NATO va avea o viziune coerentă pentru flancul estic și pentru România”. Referindu-se la discuțiile purtate în Spania, generalul Bălăceanu a remarcat reacția slabă a Rusiei, cu privire la reglementările adoptate:

„După Summitul de la Madrid, nu am auzit că la Moscova să fi apărut o serie de comentarii, referitoare la faptul că decizia de creștere a forței de răspuns a NATO, de la 40.000 la 300.000 de soldați este o declarație de război împotriva Federației Ruse. O asemenea reacție ar putea însemna doar o interpretare de tip speculativ a unor agenții de presă, mai ales că Summitul a avut loc cu mult timp în urmă”.

Potrivit interlocutorului nostru, poziția Alianței este clară, inclusiv din acest punct de vedere: „NATO se exprimă și se pregătește pentru poziția de descurajare sau, în cel mai rău caz, dacă situația se va modifica într-o direcție nedorită, pentru apărare. Iar acest tip de precauție presupune efective care ar trebui dislocate pe un aliniament foarte larg, între Marea Baltică și Marea Neagră”.

Problema dronelor americane iese din contextul sporirii numărului de soldați NATO

Pe frontul ucrainean, evenimentele decurg cu rapiditate și apare o anumită tendință de a face anumite legături, mai mult sau mai puțin inspirate. Una dintre acestea poate fi legată de recentele acuzații ale Moscovei, care consideră că prezența dronelor americane deasupra Mării Negre este dovada clară a implicării SUA în conflict. Cu toate acestea, generalul Bălăceanu consideră că recentele afirmații ale lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei, nu trebuie judecate în paralel cu măsura NATO de a spori numărul efectivelor în zonă.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Nu este cazul să discutăm despre așa ceva. Implicarea directă ar presupune dislocarea trupelor pe teritoriul Ucrainei. Precum alte mijloace, dronele îndeplinesc misiuni de cercetare, de supraveghere și de obținere de informații. Este clar că Ucraina este sprijinită inclusiv cu informații și cu echipamente militare, nu însă și cu trupe ale NATO, care să fie implicate direct în război. Abia acest lucru ar reprezenta o imixtiune directă. NATO nu va lua o asemenea decizie și să nu uităm că Ucraina nu este un stat membru al Alianței Nord – Atlantice”, ne-a declarat partenerul nostru de dialog.

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles a ținut să sublinieze că „Articolul 5 din Tratatul de la Washington, care se referă la apărarea colectivă, este valabil doar pentru membrii NATO. Sprijinul care constă în informații, în armament, în aprovizionarea cu muniție este legat de rezistența pe care Ucraina trebuie să o realizeze împotriva invadatorului, în speță armata Federației Ruse. Ar fi o greșeală să așezăm prezența celor 300.000 de militari ai NATO în același registru cu folosirea dronelor”.

Ofițerul român a reamintit faptul că, în primul rând, dronele acționează în spațiul aerian internațional sau în spațiul aerian al NATO, iar decizia sporirii unei forțe de răspuns a Alianței este o decizie politică. NATO trebuie să fie în măsură să-și protejeze teritoriul, mai exact spațiul Euro-Atlantic. Din acest motiv, este normal ca NATO să dispună de o forță de răspuns, care să demonstreze capacitate de descurajare față de orice agresor, iar dacă este nevoie, să recurgă la apărarea spațiului euro-atlantic.

„România trebuie să-și pregătească teritoriul pentru poziția de țară gazdă”

„În concluzie, dislocarea celor 300.000 de soldați NATO se găsește în strânsă legătură cu principiile Alianţei, stipulate în Tratatul de la Washington. Articolul 3 se referă la capacitățile naționale de ripostă în fața unui eventual atac, Articolul 4 presupune consultări între membrii Alianței în situații de criză, în timp ce Articolul 5 este dedicat apărării colective a spațiului euro-atlantic”, a mai ținut să menționeze partenerul nostru de discuție.

Intervievatul FANATIK a specificat că forța NATO dispune de elemente de pregătire pe principii rotaționale și de poziția de „stand by”, altfel spus este întotdeauna gata de misune. „Este o decizie politică, în cadrul căreia se dezvoltă o serie de planuri operaționale de dislocare, pentru apărare colectivă. Într-adevăr, există o legătură între dislocare și mobilitatea militară, un obiectiv pe care acum NATO îl abordează în Uniunea Europeană. Moblitatea militară reprezintă capacitatea NATO de a muta, într-un timp scurt, o forță de răspuns, în condițiile în care este nevoie ca Alianța să-și apere propriul teritoriu”, a continuat fostul oficial român.

După părerea acestuia, din punctul de vedere al României, din postura de țară membră a NATO, în sistemul rotațional și în funcție de activitățile de generare a forței, țara noastră poate avea o participare cu o anumită periodicitate. Altfel spus, „România trebuie să-și pregătească teritoriul pentru poziția de țară gazdă, în condițiile în care trupele NATO trebuie dislocate”. Este necesar să reamintim faptul că, nu demult, ofițerul român subliniase importanța poziției strategice a țării noastre, care se situează la granița de est a Alianței și care este cel mai puternic stat, din punctul de vedere al mărimii geografice și al puterii militare, din această parte a continentului.

„Pe pământul țării noastre funcționează un grup de luptă al NATO, referitor la care sperăm să ajungă la nivelul unei brigăzi. Pe teritoriul României sunt prezenți soldații SUA și nădăjduim ca, în curând, să beneficiem de sprijinul unei brigăzi americane, care să fie prezentă permanent, cu scopul descurajării și eventual al apărării unei țări care face parte din teritoriul NATO”, a încheiat generalul Virgil Bălăceanu.