Joe Biden, față în față cu reacțiunea. Îl poate costa președinția sprijinul masiv pentru Netanyahu?

Lupta electorală din SUA mocnește înaintea alegerilor de anul viitor, iar un articol publicat de Jerusalem Post a turnat gaz pe foc. Publicația citează un sondaj făcut la Harvard din care reiese că, în ciuda faptului că americanii sprijină, în continuare, cauza Israelului, tinerii sunt mai „aplecați” să susțină Hamas. „Junimea” votează în proporție covârșitoare, iar acest fenomen poate afecta viitorul parcurs electoral al actualului președinte, mai ales în condițiile în care Administrația Biden se confruntă cu o serie de critici. Lectorul universitar Șerban Filip Cioculescu este de părere că președintele are mari dificultăți, mai ales deoarece „adepții stângii, pro-palestinienii, nu se află în tabăra lui Donald Trump, ci chiar în fieful lui Joe Biden. Acest lucru nu trebuie uitat!”.

Șerban Filip Cioculescu: „Joe Biden poate deconta electoral sprijinul masiv pentru Beniamin Netanyahu”

Specialistul în politică externă Șerban Filip Cioculescu a studiat sondajul la care ne refeream anterior și consideră că reacția unei părți importante a votanților din SUA este datorată atașamentului șefului statului față de premierul israelian, de altfel un personaj politic la fel de contestat în țara sa. Totuși, în privința lui Joe Biden, situația este cumva paradoxală și vom vedea motivul.

„Orice sprijin masiv față de premierul Netanyahu (n.r contestat inclusiv de unii conaționali) poate fi decontat electoral de către Joe Biden. Cu siguranță, nu există o simpatie deosebită a actualului președinte american față de Beniamin Netanyahu, așa cum nici fostul șef al statului, Barack Obama, nu a nutrit sentimente speciale în acest sens. Obama a fost și mai îndârjit împotriva premierului israelian, considerând – cu o dreptate parțială – că premierul israelian a contribuit din plin la degradarea masivă a relațiilor dintre evrei și palestinieni”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Șerban Filip Cioculescu.

În virtutea ultimelor evenimente de pe frontul din Orientul Mijlociu, a probabilității sporite a deschiderii unor alte fronturi, dincolo de cel din Gaza și a protestelor violente din multe orașe europene, se pare că președintele american și-a revizuit atitudinea.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Evident, în acest moment, Joe Biden îi solicită lui Netanyahu moderație și să limiteze pe cât posibil recurgerea la forța cu efecte nocive asupra populației civile. Este absolut logic ca evenimentele să se producă în acest mod”, a continuat lectorul universitar, care a ținut să completeze:

„Nu mă miră rezultatele acestor sondaje, deoarece știm că stânga, atât în Europa, cât și în Statele Unite, este mai degrabă pro-palestiniană. Mă refer la socialiști, la progresiști și la sindicaliști. Există o tendință cvasi-generală în privința sprijinului oferit palestinienilor, care sunt priviți drept victimele Israelului”.

Progresiștii rămân în „curtea” Partidului Democrat

În timp ce lobby-ul european pentru susținerea Ucrainei continuă puternic în SUA, în ciuda faptului că au existat o serie de voci potrivit cărora atenția va fi concentrată în principal pe situația din Israel, președintele american se vede pus, vorba lui Caragiale, „față în față cu reacțiunea”. Șerban Filip Cioculescu are o predicție:

„Cred, totuși, că angajamentul lui Joe Biden față de Israel va rămâne puternic. Părerea mea este că președintele SUA nu va da înapoi, ci va încerca să susțină, în același timp, atât cauza Israelului, cât și pe cea a Ucrainei. De altfel, tot timpul cere bani în plus, iar de curând a solicitat o nouă suplimentare de buget, necesară susținerii operațiunilor militare din Orientul Mijlociu. Să vedem dacă o va și obține, dată fiind situația tensionată din Congresul american”.

Digisport.ro

VIDEO&FOTO Cum s-a comportat afaceristul Dan Șucu la finalul meciului dintre Rapid și Universitatea Craiova

De altfel, comentatorul contactat de FANATIK a remarcat faptul că „Joe Biden este extrem de atent la situația creată, deoarece să nu uităm că, în America, progresiștii votează cu Partidul Democrat, așadar nu se situează în tabăra lui Donald Trump. În acest moment, probabil că se explică foarte bine motivele pentru care președintele SUA i-a cerut în repetate rânduri lui Beniamin Netanyahu să se abțină să recurgă la o forță masivă în Gaza”.

„Pe lângă faptul că aruncă în aer Orientul Mijlociu și poate conduce chiar la un război între Iran și Israel, care se poate extinde în întreaga regiune, o asemenea decizie crează și o problemă internă a SUA, de poziționare electorală și de calcul al voturilor”, a adăugat lectorul universitar.

Donald Trump stă la pândă, dar republicanii vor sprijini vizibil Israelul

Așa cum este firesc, se pune întrebarea legată de numele adversarilor politici ai actualului președinte care ar putea profita decisiv de scăderea popularității lui Joe Biden. Pe undeva, răspunsul este previzibil, însă apare inclusiv varianta ca actualul „locatar” de la Casa Albă să se afle în imposibilitatea de a fi prezent la confruntarea decisivă.

Șerban Filip Cioculescu a explicat: „În primul rând, Donald Trump ar putea fi avantajat, evident în situația în care va obține nominalizarea din partea Partidului Republican. În general, pot profita toți candidații conservatori, republicani, care speră să fie nominalizați. Dar există și posibilitatea ca anumiți oameni politici progresiști, membri ai Partidului Democrat, să-l critice pe Joe Biden, sperând să obțină ei înșiși nominalizarea”.

Altfel spus, „nu putem fi siguri, în proporție de 100%, că Joe Biden va beneficia de nominalizare. Acest fapt depinde atât de starea sănătății sale, cât și de modul în care se va poziționa în viitor. Așadar, s-ar putea ca printre beneficiarii acestei stări de fapt să se afle și anumiți politicieni din Partidul Democrat”.

În orice caz, republicanii urmăresc evenimentele în mod special și doresc să profite de o eventuală tendință defenisvă a lui Joe Biden, în sensul în care să-și diminueze sprijinul față de Israel: „Oricum, republicanii îl vor susține pe Beniamin Netanyahu. Nu mă îndoiesc de acest lucru, deoarece în partidul respectiv există oameni politici dispuși să-l sprijine pe actualul premier israelian până în pânzele albe, asumându-și inclusiv protestele care vor apărea pe plan intern”.

Cu toate acestea, de curând, publicația Politico a citat o serie de oficiali americani care susțin că zilele lui Beniamin Netanyahu în calitate de premier al Israelului sunt numărate. Potrivit surselor respective, actualul prim-ministru va mai „supraviețui” la putere doar câteva luni, până la încheierea primei faze a conflictului armat din Gaza. Însă teoria este pusă sub semnul întrebării, din pricina „imprevizibilității politicii din Israel”.

Legături religioase, spirituale și financiare, între cercurile americane și evreiești

În sondajul la care am făcut apel inițial se precizează faptul că diferențele dintre generații în privința percepției conflictului din Orientul Mijlociu sunt substanțiale. 84% dintre intervievați au precizat că susțin Israelul, în detrimentul Hamas. Totuși, cifra scade substanțial, la 52%, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Aici apar și preferințele electorale, după cum a sesizat și partenerul nostru de dialog:

„Se estimează că electoratul republican este mai puțin sensibil la problema palestiniană. În general, discutăm despre oameni care urăsc islamul și, în speță, Iranul. Și-au creat o imagine simplistă, potrivit căreia islamul este sinonimul dușmanului de moarte”.

Chestiunea este, însă, amplă și include anumite legături religioase: „Există inclusiv o legătură între evanghelicii creștini americani, cei mai mulți făcând parte din Partidul Republican, și Israel. Între aripa evanghelică americană și Israel există o conexiune spirituală veche. De asemenea, trebuie luat în considerare și lobby-ul israelian, reprezentat mai ales de AIPAC, un grup foarte puternic, care întreține relații mai ales cu Partidul Republican. Așadar, lucrurile se leagă”.

AIPAC, alias Comitetul de Afaceri Publice Americano-Israeliene este o asociație nonprofit, înființată în anul 1963, cu sediul la Washington. AIPAC este susținut de oameni de afaceri foarte puternici, care sprijină dreapta israeliană și care sunt foarte apropiați de Likud. Se bazează pe o rețea de peste 70 de organizații evreiești și organizează anual conferințe la care au participat politicieni celebri, precum Ariel Sharon, Beniamin Netanyahu, Joe Biden, Donald Trump, Barack Obama, Bill și Hillary Clinton.

Kamala Harris suferă de lipsă de vizibilitate

Și pentru că tocmai am amintit de Hillary Clinton, am încercat să aflăm de la interlocutorul nostru care politician din „grădina” Partidului Democrat ar putea deveni, în curând, principalul competitor pentru actualul șef al statului, pentru nominalizarea la alegerile prezidențiale.

„Deocamdată, acest fenomen nu se întrevede foarte clar, dar va conta foarte mult starea sănătății lui Joe Biden și cum va gestiona președintele criza din Ucraina și cea dintre Israel și palestinieni. În funcție de evenimente, am putea asista la apariția unui nou candidat, mai tânăr și mai charismatic, din rândurile Partidului Democrat. Dar cel mai important este ca atitudinea lui Joe Biden să nu devină distrugătoare, inclusiv în privința șanselor acestui candidat ipotetic, pentru că oamenii vor vota Partidul Democrat, ca atare”, a răspuns lectorul universitar, care a subliniat:

„Dacă partidul va fi compromis prin anumite decizii economice interne și prin gestionarea defectuoasă a crizelor externe menționate anterior, atunci respectivul candidat va pleca la drum cu șanse mici în fața contracandidatului republican”.

Există, însă, o variantă vehiculată de presa internațională și care face parte din cercul apropiat al lui Joe Biden. Însă… „Nu știu ce șanse ar avea vicepreședinta Kamala Harris. Dar din moment ce Barack Obama a fost primul președinte de culoare, totul este posibil. Problema Kamalei Harris este lipsa de vizibilitate. Din păcate, mi se pare foarte ștearsă din punctul de vedere al prezenței în spațiul public și nu a întreprins nimic notabil pentru a se impune”, a încheiat Șerban Filip Cioculescu.