Maia Sandu și strategia turneului european, sub lupa specialiștilor: „Dă, Doamne, să nu vină rușii! Dă, Doamne, să nu vină ucrainenii!”

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a mers la Bruxelles pentru a se adresa Parlamentului European, și urmează să poarte, la Paris, o discuție cu șeful statului francez, Emmanuel Macron. Însă analistul de politică externă Dan Dungaciu apreciază că „în planul securității, singurul proiect de politică externă al Chișinăului este rugăciunea: Dă Doamne să nu vină rușii! Dă Doamne să nu vină ucrainenii!”.

Specialistul în geopolitică Dan Dungaciu: „Republica Moldova nu poate face nimic. Din punct de vedere strategic, doar rugăciunea o mai poate salva!”

Maia Sandu și-a promovat vizitele la Bruxelles și la Paris, inclusiv pe rețelele de socializare, însă, potrivit specialiștilor, întregul context politic internațional, dominat de războiul din Ucraina, este defavorabil Republicii Moldova.

„Evident, turneul european al doamnei Maia Sandu este unul de sprijin pentru țara sa. Dar, să fie clar, Republica Moldova nu poate negocia nimic! Așadar, Chișinăul se teme, dar nu-i este clar de cine îi e mai frică, de ruși sau de ucraineni”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Dan Dungaciu.

Expertul în geopolitică susține că, „în momentul de față, în conflictul din Ucraina se poate întâmpla orice. Nu știm dacă Rusia își îndreaptă privirea către Odessa, ori dacă va fi activat Bugeacul, împreună cu toate zonele rusofone. Republica Moldova nu știe cum va decurge acest război și nici cât vor avansa rușii sau care va fi atitudinea ucrainenilor”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„În război nu există nuanțe de gri, ci doar alb și negru. În situația în care tensiunea va crește, dacă ne vom trezi că ucrainenii vor decide să deschidă un nou front, în Republica Moldova, și dacă vor simți o primejdie dinspre Transnistria, situația se va complica. Dacă Ucraina va cere Republicii Moldova să ia măsuri, dar aceasta este incapabilă de o asemenea reacție, Kievul se va putea prevala de decizia Consiliului Europei, potrivit căreia, Transnistria este un stat ocupat de Federația Rusă”, a argumentat Dungaciu.

Analistul politic este de părere că, într-un asemenea moment, așa cum deja au și sugerat, ucrainenii ar putea intra în Transnistria pentru a demilitariza respectiva zonă, chiar cu acordul Chișinăului. Dan Dungaciu mai crede că, în acest moment, la nivel zonal, discutăm despre un scenariu care nu poate fi ignorat și de care se tem atât Tiraspolul, cât și Chișinăul.

„Tiraspolul s-a făcut mic și stă pitit, pentru că îi este frică de Ucraina, deși a făcut afaceri mari cu Kievul. Temerile Transnistriei sunt legate inclusiv de posibilitatea ca Ucraina să ia prizoneri ruși, pe care să-i schimbe cu soldații capturați în Azovstal. Pot apărea multe scenarii, dar Republica Moldova nu poate face nimic. Din punct de vedere strategic, doar rugăciunea o mai poate salva!”, a concluzionat, mai mult sau mai puțin metaforic, interlocutorul nostru.

Kievul a eliminat Chișinăul de pe piața concurențială

Dan Dungaciu a amintit că, din punct de vedere economic, în acest moment, Republica Moldova se confruntă cu cea mai mare inflație din Europa, una de 27,4%, mai ridicată decât cea constatată în cazul Federației Ruse.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

„Din acest punct de vedere, lucrurile merg prost, deoarece Republica Moldova este o țară agricolă, și se vede pusă în situația de a exporta foarte greu. Odessa este blocată, iar marfa se deteriorează și nu mai poate fi transportată în Federația Rusă. Prin coridoarele verzi, România a încercat să sprijine Moldova să ajungă pe piața din UE și în magazinele din țara noastră, dar a fost vorba doar despre o soluție de moment”, a argumentat Dan Dungaciu.

Expertul în geopolitică a amintit că, mai mult, de ceva vreme, Ucraina încearcă să facă afaceri comerciale cu Republica Moldova prin România, așadar, practic scoate Chișinăul de pe piață: „Această concurență este foarte dură. În plus, 70% din produsele petroliere folosite erau importate, însă motorina era adusă prin portul Novorossiysk, care se află la 200 de kilometri de Mariupol, o zonă ocupată de ruși”.

Potrivit lui Dan Dungaciu, din punct de vedere economic și strategic, Maia Sandu nu are ce negocia. Însă, încearcă să obțină sprijin funcțional, pentru ca Republica Moldova să rămână pe linia de plutire.

„Situația este mai mult decât dramatică. Maia Sandu solicită sprijin pentru ca țara ei să fie primită în Europa „la pachet”, alături de Ucraina. Din păcate, Kievul nu este avantajat de această situație, pentru că există senzația că Republica Moldova încearcă să se cațere pe cadavrele ucrainenilor, pentru a ajunge în UE. Sau, cum spunea politicianul ucrainean Dmytro Kuleba, să facă autostopul la un tren ucrainean pentru a ajunge la Bruxelles, având însă un limbaj neutru”, a declarat politologul.

„Deloc întâmplător, Zelenski nu s-a întâlnit cu Maia Sandu”

Faptul că ucrainenii au cerut obsesiv avioane Moldovei, chiar dacă era vorba despre câteva MIG-uri sovietice vechi, a reprezentat un gest politic. Referitor la acest subiect, intervievatul nostru a punctat: „Președintele Zelenski era conștient de faptul că autoritățile de la Chișinău nu pot recurge la respectivul gest de curtoazie, dar a făcut respectiva solicitare tocmai pentru a fi refuzat”.

„Nu întâmplător, Volodimir Zelenski nu s-a întâlnit cu Maia Sandu, deși sunt vecini. De altfel, niciun oficial din Republica Moldova nu a discutat, față în față, cu președintele Ucrainei. Din punctul meu de vedere, ar fi în avantajul Ucrainei să aibă în Republica Moldova un vecin membru UE, dar pot înțelege și Kievul, care este deranjat de jocul Chișinăului, la două capete. Pentru un stat aflat în plin război, poziția de neutralitate a Moldovei este greu de digerat”, a continuat Dungaciu.

Expertul în geopolitică a subliniat faptul că președintele Moldovei „a pornit prin Europa pentru ajutor, iar din punctul de vedere al Chișinăului, sprijinul oferit de România nu este suficient”.

Dan Dungaciu este de părere că, în plan internațional, problema principală este gestionarea situației din Ucraina și, abia în completare, situația din Republica Moldova. „Turneul european al doamnei Maia Sandu se petrece în momentul în care, în presa occidentală și mai puțin în cea de la București, se întrevede tot mai mult un soi de îngrijorare legată de felul în care se va încheia războiul din Ucraina, și mai ales ce va presupune acesta în privința implicării statelor din spațiul euroatlantic”, a precizat partenerul nostru de dialog.

Acesta a reamintit și faptul că, de curând, trezorierul SUA a solicitat un sprijin substanțial din partea UE, pentru Ucraina. Potrivit lui Dan Dungaciu, toate evenimentele din ultima vreme sugerează că la orizont se întrevede o problemă în această țară, din momentul încetării luptelor.

Politologul susține că asistăm la o schimbare de percepție treptată, în care variantele Ucrainei încep să se limiteze. „Dacă pe teren nu se va petrece nimic semnificativ, la un moment dat situația ar putea intra într-un blocaj ce ar putea conduce chiar la oprirea ostilităților, printr-o formă de armistițiu”, a explicat acesta.

Modelul războiului din Coreea prinde contur în Europa

Dan Dungaciu a mers și mai mult în profunzimea evenimentelor și a avertizat că situația din Ucraina ar putea căpăta chiar forma Războiului din Coreea, unde, deși, conflictul militar (1950 – 1953) s-a terminat, din punct de vedere oficial războiul nu s-a încheiat nici în zilele noastre.

„A fost vorba despre un armistițiu pe care Coreea de Sud, una dintre părți, nu l-a semnat niciodată, deoarece era foarte nemulțumită de faptul că nu a reușit recuperarea teritoriilor din Nord. De altfel, în Coreea de Sud există un Minister care pregătește unificarea cu Coreea de Nord. Așadar, putem asista la aceeași situație și în cazul conflictului din Ucraina, dar toată lumea se gândește la diversele posibilități”, a continuat analistul politic.

Dungaciu a reamintit faptul că „au apărut tot felul de semnale care sugerează un tip de „fatigue”, de oboseală, în privința Ucrainei. Am folosit acest termen deoarece am făcut referire explicită la o expresie apărută în presa americană. Această oboseală se manifestă prin lipsa de interes legată de consumul mediatic, prin atitudinea unor politicieni, și inclusiv a lui Donald Trump, care întreabă de ce SUA cheltuiește mai mult decât UE, dar și prin pozițiile unor oficiali europeni, care afirmă că războiul trebuie să se încheie”.

De asemenea, specialistul în geopolitică a precizat că președintele Franței, Emmanuel Macron s-a referit inclusiv la o eventuală soluție de salvare în privința lui Vladimir Putin, sau la varianta restabilirii păcii, în schimbul cedării unor teritorii.

„Toți acești factori crează o stare de spirit care devine incandescentă în momentul în care lumea se gândește la ce se va întâmpla când armele vor tăcea. Cine plătește, cine va plăti reconstrucția Ucrainei? Evoluția Republicii Moldova trebuie privită ca parte a acestui scenariu”, a comentat Dan Dungaciu.

„Planul Marshall” pentru Ucraina? Un exercițiu de imaginație, cu Germania versus România

Interlocutorul FANATIK a propus și un exercițiu de imaginație: „Ca exemplu, să ne închipuim că am cere Germaniei, cea mai bogată țară europeană, să se ocupe de propria recesiune economică, dar în același timp să mărească bugetul de apărare cu 100 de miliarde, să caute alternative pentru înlocuirea hidrocarburilor rusești și, nu în ultimul rând, să finanțeze un Plan Marshall pentru Ucraina… Și să ne gândim că, de fapt, același lucru este solicitat tuturor statelor, inclusiv României…”

Specialistul a menționat că, în momentul de față, toate statele membre UE se găsesc în această postură dramatică. Mai mult, nici în SUA situația nu este una fericită. Recesiunea a ajuns la cote fără precedent, iar în luna noiembrie vor avea loc alegeri decisive pentru Administrația Biden.

Din acest punct de vedere, previziunea lui Dan Dungaciu a fost următoarea: „Dacă democrații nu vor izbuti să-și păstreze majoritatea, bătălia prezidențială din anul 2024 se va „desena” altfel. Orice sprijin financiar pentru Ucraina – și vorbim despre sute de miliarde de dolari – poate greva asupra echilibrului bugetar, deja devastat. Așadar, lucrurile stau prost pe ambele părți ale Oceanului Atlantic”.

Expertul în geopolitică este de părere că, „atunci când discutăm despre Republica Moldova, este necesar să o așezăm în acest context fioros, inclusiv în situația încheierii războiului sau în aceea a unui armistițiu, ori a unui conflict înghețat. Ar fi anormal ca părțile care finanțează Ucraina în acest conflict să nu aibă un cuvânt de spus. Cu siguranță, Ucraina trebuie ajutată, dar asta nu înseamnă ca toate deciziile să fie luate la Kiev. Atât americanii, cât și europenii ar trebui să aibă un cuvânt de spus”.

Dungaciu consideră că, în ipoteza în care europenii ar ridica semne de întrebare în privința finalului războiului, atunci contextul s-ar putea modifica substanțial: „Fără sprijin, Ucraina este incapabilă să reziste. Ne-am putea trezi în situația în care forțele care susțin, pe bună dreptate, această țară, să-și pună întrebarea cât va dura acest exercițiu financiar, care începe să ne sece pe toți, pe interior”.

„Altfel spus, UE nu are bani ascunși pe o insulă misterioasă ori sub pământ, iar din pricina problemelor financiare foarte complicate, gestionarea situației postbelice rămâne o întrebare fără răspuns”, a apreciat partenerul nostru de discuție.

Cine plătește facturile „fraților” noștri?

Potrivit lui Dan Dungaciu, cu siguranță, Republica Moldova nu se află în situația Ucrainei, pentru a cere sute de miliarde de dolari. Există estimări referitoare la costurile reconstrucției Ucrainei, și suma ajunge la aproape 600 de miliarde de dolari, dar poate crește. Chiar și înaintea debutului conflagrației, economia Ucrainei asigura un produs intern pe cap de locuitor mai mic cu 20% decât în 1991, anul prăbușirii URSS.

„Inclusiv în condiții de pace, Ucraina era cea mai săracă țară din Europa, nereușind nici măcar să ajungă la nivelul perioadei în care făcea parte din Uniunea Sovietică”, a adăugat politologul.

Acesta a opinat că, în Ucraina, adevăratele probleme, unele structurale, altele de corupție, nu sunt vizibile, din pricina războiului și a stării emoționale care îl însoțește, dar asta nu înseamnă că acestea nu există: „În schimb, Republica Moldova nu necesită atât de mulți bani, dar va fi nevoie ca cineva să plătească și pentru această țară”.

Nu demult, fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, că la Bruxelles este luat în calcul un ajutor substanțial pentru Republica Moldova, care să vizeze mai multe aspecte.

Referindu-se la afirmația fostului șef al diplomației românești, Dan Dungaciu a explicat: „Într-adevăr, țările membre UE au promis fonduri necesare reconstrucției țărilor afectate de conflict, iar, din acest punct de vedere, Moldova intră „la pachet” cu Ucraina. Cu toate acestea, Bruxellesul nu a invocat sume… Ba mai mult, a promis, prin anumite voci, un statut de țară candidată pentru Ucraina, Moldova și Georgia. Pentru a dobândi acest statut, aceste țări vor fi nevoite să facă o serie de schimbări. Vorbim despre proceduri tehnice, care costă bani”.

Expertul a argumentat respectivele costuri prin faptul că, o parte din fondul oferit de UE va fi folosit de Moldova și de Ucraina în cadrul acestui proces. Atât reconstrucția propriu-zisă, cât și statutul de țară candidată necesită cheltuieli. Într-adevăr, presiunea morală este foarte mare, și statutul de țară candidată este dificil de refuzat, dar procesul va fi foarte costisitor.

„Întotdeauna, Moldova a funcționat grație perfuziilor!”

„Întrebarea este cine va plăti acești bani pentru Republica Moldova? Pentru a „funcționa”, această țară are nevoie de injecții de capital constante. Întotdeauna, Moldova a funcționat pe perfuzii, adică prin bani proveniți din exterior. Chiar din momentul constituirii sale, Republica Moldova a fost un stat asistat, ori de Uniunea Europeană, ori de către România”, a declarat, cu fermitate, Dan Dungaciu.

Specialistul în geopolitică a adăugat că, dacă, spre exemplu, Republica Moldova ar avea nevoie de o jumătate de miliard de dolari, anual, pentru a supraviețui, ar fi vorba despre o sumă considerabilă.

„Să ne amintim că România a oferit 100 de milioane, pentru o perioadă de trei – patru ani. Din punctul de vedere al țării noastre, asumarea unei asemenea sume, precum cea la care mă refeream, ar fi imposibilă. O astfel de misiune nu ar putea fi sustenabilă, inclusiv din punct de vedere politic”, a spus politologul.

Dan Dungaciu a amintit faptul că, în ce-l privește, a criticat în dese ocazii ideea investițiilor în Republica Moldova, în lipsa unui control asupra banilor respectivi.

Bucureștiul, lipsit de control asupra fondurilor oferite Chișinăului

„Bucureștiul nu are aproape niciun control asupra fondurilor oferite Chișinăului. Din punct de vedere politic, România nu oferă aproape nimic Republicii Moldova. În schimb,când am oferit fonduri pentru renovarea celor 244 de grădinițe, aproape nimeni nu a știut cum au fost gestionați acei bani”, a atras atenția intervievatul nostru.

Acesta a continuat, pe același ton: „Cu excepția momentelor în care oficialii din țara vecină soseau la București, Republica Moldova a avut foarte multă grijă să nu recunoască faptul că respectivele sume proveneau din România”.

„Cu siguranță, actuala clasă politică de la Chișinău nu se compară cu cea de pe vremuri, însă România nu are un control politic, și nici capacități mediatice în Moldova, pentru ca, eventual, acest efort politic să fie adus la urechile cetățenilor din țara vecină. Trebuie precizat că sprijinul vine clar din România, și nu cumva, vag, din interiorul UE”, a apreciat Dan Dungaciu.

La final, interlocutorul nostru a precizat că trebuie menționat faptul că Bucureștiul se va găsi în fața unei mari probleme, dacă își va asuma, la cel mai înalt nivel, Republica Moldova: „Dacă vom decide acest lucru, va fi nevoie de mare „tam – tam”, ca să mă exprim astfel. Mai clar, va fi nevoie de un nou pact, precum Pactul de la Snagov, care să se refere la integrarea Republicii Moldova, și care să fie semnat de toate forțele politice”.

Înființarea Ministerului pentru Integrarea Republicii Moldova este obligatorie

De asemenea, Dan Dungaciu susține că ar fi necesară înființarea unui Minister pentru Integrarea Republicii Moldova în UE, „cu consensul politic care va garanta că nu se vor schimba decât miniștrii, eventual și secretarii de stat, nu însă și specialiștii care să verifice inclusiv privatizările”.

„Deocamdată, este scandalos ca două privatizări strategice din Moldova să nu aibă câștigători de la București. Prima a fost adjudecată de un investitor indian, iar a doua, de o societate offshore, condusă de un oligarh rus, Alexei Mordașov, apropiat lui Vladmir Putin și aflat pe lista interdicțiilor, atât la nivel european, cât și american. Dacă așa ceva s-ar fi întâmplat pe vremea controversatului Vladimir Plahotniuc (n.r politician controversat, fugit în Turcia), pe bună dreptate, toată lumea ar fi explodat!”, a subliniat specialistul în geopolitică.

Dan Dungaciu, a ținut să încheie pe un ton apăsat: „România nu beneficiază de servicii secrete? Nu suntem în stare să câștigăm o licitație în Republica Moldova? Așadar, înainte de toate, trebuie înființat acest Minister pentru Integrarea Republicii Moldova și abia ulterior să discutăm despre sumele pe care dorim să le investim. Însă, dacă începem cu banii pe care urmează să-i alocăm acestei țări și nu construim proiectul, din punct de vedere politic, atunci mai bine ne oprim și stăm acasă!”.