Șprițuri de poveste. Băuturile „naționale”. Episodul 1: EURO 2024 – de la țuica românească la votca poloneză, berea cehească și vinul italian

Șprițuri de poveste. Șprițuri, șprițuri, dar înainte de șprițuri nu merge un aperitiv? Țuica la români (rakia în țările balcanice), votca la polonezi și ruși, uzo la greci… Licorile amintite, ca și berea la cehi și nemți, vinul la italieni și francezi sunt băuturi specifice popoarelor respective. Pot fi numite, fără greșeală, băuturi naționale. Europa, încă EURO 2024!

Șprițuri de poveste. Băuturile „naționale”. Episodul 1. Europa cea bătrână: de la țuica românească la votca poloneză, berea cehească și vinul italian

Sigur că termenul de „băutură națională” este discutabil la multe popoare. Fie că au preluat de la altă nație și au „naționalizat” o licoare, fie că sunt mai multe băuturi reprezentative pentru aceeași țară.

FANATIK vă oferă o „hartă” generală a celor mai cunoscute băuturi tradiționale, hartă care poate fi completată de oricine dintre dumneavoastră.

Începem de la noi de acasă, cu țuica românească și rachiurile similare din jur, apoi ne „plimbăm” prin Europa, pe „centura de bere” (Cehia, Germania, Belgia), pe „centura de vin” (țările mediteraneene Spania și Italia, plus Franța), nu putem rata „centura de vodcă” (Polonia, Rusia, țările baltice).

Digi24.ro

„M-a făcut să vreau să vomit”. Dezvăluiri despre reacțiile liderilor europeni la cearta Trump - Zelenski din Biroul Oval

Atenție: nu băgăm în seamă decât băuturile alcoolice, fără ceaiuri, sucuri, Cola și alte răcoritoare.

Șprițuri de poveste. De la țuică la pălincă, horincă sau turț. Variantele… „înconjurătoare”!

România: țuica

Țuica se obține prin fermentarea și distilare prunelor. Punct. Nu alte fructe, numai prune. Asta la „origine”. Dar termenul s-a generalizat în timp, așa că s-au înscris pe listă și alte fructe, merele, perele, corcodușele. Corect ar fi să numim aceste licori „rachiu”, țuica se face numai din prune.

Digisport.ro

Sârbii au aflat! Ea ar fi motivul divorțului dintre Ana Ivanovic și Bastian Schweinsteiger

Variante regionale: pălincă (Transilvania și… Ungaria), horincă sau turț (Maramureș, Țara Oașului), toate acestea fiind dublu distilate și, în consecință, mai tari decât țuica „clasică”: peste 50% ABV, până la 70% ABV, față de 30-35% ABV (ABV = unitate de măsură standard de alcool în volum).

Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Croația, Bosnia și Herțegovina, Albania, Turcia: rakia / rakija / raki

Ca să rămânem în zonă, și geografic, și… bahic, rakia / rakija / raki este „țuica” zonei balcanice. Distilat din fructe, în special din prune, dar și din caise, corcodușe, mere și pere. Etanol (alcool etilic) în jur de 40% ABV.

În Turcia raki este o băutură spirtoasă făcută din distilat de porumb, cartofi, prune ori struguri, aromatizat cu anason și mentă (amintind de uzo grecesc), cu alcool minim 40% ABV. Turcii au poreclit raki „lapte de leu” și-l considerată băutura națională, cu toate că președintele Recep Tayyip Erdogan perora prin 2013 că băutura națională turcească ar trebui să fie varianta sărată a iaurtului, ayranul.

Șprițuri de poveste. În Belgia se produce cea mai diversificată gamă de bere, în Cehia se bea cea mai multă bere!

Belgia: bere

Berea în Belgia, pe scurt: peste 1.400 de sortimente, produse în peste 350 de fabrici. „Cultura” belgiană a berii a fost inclusă de UNESCO, în 2016, pe lista „Patrimoniului cultural imaterial al umanității”.

Cehia, Germania: tot bere!

Este elocvent clasamentul țărilor în raport cu consumul de bere pe „cap de locuitor” (conform hotnews.ro), în litri pe an, făcut în 2020. Când „piața de bere”, la nivel mondial, era pe la 740 de miliarde de dolari. Remarcabilă poziția României pe „podium”, nu? Măcar aici…

1.     Cehia          188,6
2.     Austria       107,8
3 .    ROMÂNIA   100,3
4.     Germania   99,0
5.     Polonia       97,7
6.     Namibia      95,5
7.     Irlanda       92,9
8.     Spania       88,8
9.     Croația       85,5
10.     Letonia       81.4
11.     Estonia       80,5
12.     Slovenia     80,0
13.     Olanda       79,3
14.     Bulgaria     78,7
15.     Panama      78,3
16.     Slovacia     76,1
17.     Australia     75,1
18.     Lituania      74,4
19.     Ungaria      73,7
20.     SUA           72,7
……….
26.     Belgia        65,9
……….
32.     Elveția      55,1
35.     Canada      53,5
……….
50 Franţa        32,3

Șprițuri de poveste. Italia se „împarte” între vin și Limoncello

„Căci «In vino veritas» spune din străbuni un glas,
Hai să bem și ce ne-a mai rămas!
«Adevăru-i doar în vin» spune-un vechi proverb latin,
Hai să bem și să ne veselim!”

Sunt versurile unui bine-cunoscut cântec de petrecere cântat de nemuritorul Gică Petrescu. „Frații” noștri, italienii, urmași, ca și noi, ai latinității romane, știu asta foarte bine.

Priceperea italienilor, transformată din îndeletnicire în artă prin pasiune, în fabricarea vinurilor are o istorie îndelungată, de peste 4.000 de ani. Nu este de mirare, deci, că Italia este țara care a produs anul trecut, în 2021, cea mai mare cantitate de vin din toată lumea. Îi „suflă în ceafă” marea rivală Franța.

• 42.500.000 de hectolitri de vin a produs Italia în 2021

Cu o climă perfectă pentru viticultură, italienii se mândresc că 71% din vinurile lor au „statutul” fie de DOP (Denumire de Origine Protejată – 39%), fie de IGP (Indicația geografică protejată – 30%), ambele etichete certificând autenticitatea și calitate superioară a produsului, conform alcooldiscount.ro.

La Italia trebuie amintită ca băutură tradițională Limoncello, un lichior de lămâie originar din sudul „Cizmei”. Rețeta pe care o știe shtiu.ro pornește de la „coaja lămâilor”: „Limoncello este fabricat din coaja lămâilor, îmbibată în spirt rectificat, până când uleiul este eliberat. Lichidul galben rezultat este apoi amestecat cu sirop simplu. Variația raportului zahăr-apă și a temperaturii afectează claritatea, vâscozitatea și aroma. Limoncello este rezultatul emulsificării spontane (cunoscut și sub numele de efect uzo) al siropului de zahăr și al uleiurilor de lămâie extrase”.

Șprițuri de poveste. Franța, Spania și Portugalia completează, alături de Italia, „centura vinului”, nu numai a … fotbalului!

Franța vine la „masa bogaților” cu renumita sa șampanie. Și unica șampanie, singura șampanie veritabilă. Toate „variantele” care se beau în lume, produse în altă parte, sunt numai vinuri spumante, nicidecum șampanie.

Șampania „adevărată” este vinul alb „național”, tipic, unic, al Franței. Produs numai în regiunea Champagne, regiunea viticola cea mai nordică a Hexagonului, la 150 km de Paris. Și cea mai vestită, urmată de zonele viticola Bordeaux și Burgundia.

Apropo de regiunea Champagne, trebuie amintit că francezii își arogă, pe bună dreptate, și paternitatea altei băuturi ultra-cunoscute, originalul provenind numai din altă regiune a Hexagonului. Este vorba de coniac, distilatul din vin numai de struguri făcut numai în regiunea Cognac.

În țara noastră, de exemplu, băutura similară se numește, neaoș, „vinars”. Și mai trebuie să știți că este o vorbă „pour les connaisseurs”, celebră în toată lumea: „Orice coniac este un brandy, dar nu orice brandy este coniac”.

Revenind la șampanie, „Centura vinului” se închide, ca să spunem așa, cu Spania și Portugalia. Țările iberice se mândresc cu sangria, „sângerare” în cele două limbi, vin roșu ușor (de obicei Rioja) cu multe fructe tocate și/sau tăiate. Se mai adaugă câteodată, pentru a-i ridica „alcoolemia”, un lichior numai din fructe.

Nu putem pleca din Portugalia fără să amintim de celebrul vin de Porto.  Vin „fortificat” (plecat spre vermut cu rachiu de struguri denumit „aguardente”), vin „de desert”, majoritar roșu, dar există și alb, și rose, așa cum există și sec, demi-sec, nu numai dulce, din struguri de pe Valea Douro, din nordul țării.

Șprițuri de poveste. Tării tare cunoscute. Și tare băute! Din Cipru și Grecia până în țările scandinave și nordul insulei britanice

Cipru: zivania vs. brandy sour (coniac acru)

Zivania este „o țuică cipriotă de tescovină produsă din distilarea unui amestec de tescovină de struguri și vinuri seci locale obținute din struguri Xynisteri și Mavro”, conform wikipedia.org.

Brandy sour (coniacul acru) este un cocktail alcoolic mixt făcut din Haggipavlu Anglias (țuică cipriotă), Angostura sau Cipriot Cock Drops (bitter cipriot), squash de lămâie (sirop concentrat de lămâie… cipriotă), apă minerală, cuburi de gheață.

Grecia: uzo

Ouzo pe… internațional, uzo mai pe… românește, băutura națională grecească este un aperitiv „uscat”, din „anason, struguri striviți, cereale, ierburi aromate și condimente cum ar fi menta, coriandru, perișor, cuișoare, alune, scorțișoară și lime”, conform shtiu.ro. Predomină aroma de anason (lemn dulce).

Polonia, Ucraina, Țările Baltice, Rusia, Belarus: votcă și kvass

Votca (vodka): băutură spirtoasă produsă din alcool etilic de origine agricolă, obținută prin fermentare cu ajutorul drojdiei din cartofi sau cereale (sau ambele), cu o concentrație alcoolică minimă de 37,5 % AVB, conform Regulamentului UE 787/2019 pentru băuturi spirtoase. În Ucraina i se mai spune și „horilka”, nu vi se pare cunoscut cuvântul?

Kvass: băutură slab alcoolizată (0,1-1,4 % ABV) obținută din fermentația pâinii din grâu, secară sau orz, aromatizată cu fructe, (de obicei de pădure), miere, stafide sau sevă de mesteacăn.

Anglia: gin

„Băutură spirtoasă, obținută prin redistilarea alcoolului etilic după ce au fost adăugate plantele aromatice, în principal fructe de ienupăr. În afară de ienupăr poate avea arome de anason, scorțișoară, coajă de portocală sau lămâie, rădăcini și semințe de angelica, coriandru sau prune sălbatice. Concentrația de alcool variază între 40-45%. Este utilizat, în special, ca ingredient de bază în diverse cocteiluri”, ne „luminează” atotcunoscătoarea wikipedia.

Scoția: scotch

Whisky scoțian, că de-aia este… scotch! Adică patentarea sub acest nume s-a făcut pentru ca „apa de foc” să fie asociată cu regiunea istorică din nordul insulei britanice. Un „rachiu nobil” din malț de grâne, dublu rafinat, afumat cu turbă și obligatoriu îmbătrânit cel puțin 3 ani în butoaie „dogite” numai din stejar.

Irlanda: irish whiskey vs berea Guinness

Whiskey irlandez, că d-aia e… irish whiskey! Diferit de whisky nu numai printr-o literă, „e”-ul dinaintea lui „y”. „Irish whiskey e făcut din malţ de orz, dar e neafumat cu turbă precum e cazul scotch-ul, triplu distilat, spre deosebire de whisky, care este de obicei dublu distilat şi, mai ales, procesul de distilare se face în alambicuri separate”, conform adevărul.ro, care citează blogul de „educație alcoolică” snoblesseoblige.

La mare concurență cu irish whiskey pentru poziția de „băutură națională” a Irlandei este berea Guiness. Bere „întunecată”, adică… neagră, de fermentație superioară. Este băutura cea mai vândută în Irlanda. Și foarte populară, și consumată, în toată lumea, fiind produsă în peste 50 de țări și „la vânzare” în peste 120.

Țările de jos (fostă Olanda): jenever (Holland gin)

Foarte diferit de ginul englezesc. Distilat cu orz din vinul de malț, îmbătrânit în contact cu lemnul, destul de aproape de whisky. Cu un conținut mai mic de alcool (50% ABV) decât „dry british gin”, dar cu o aromă de ienupăr mai puternică. Încercați, poate vă mai ia din gustul amar al „corecției” cu 3-0 pe care ne-au aplicat-o în optimile EURO 2024!

Danemarca: akvavit (akevitt în Norvegia)

Distilat din cereale sau cartofi, aromatizat cu condimente și ierburi (chimen și/sau mărar), conform oficializării de marcă UE. În mod obișnuit, akevitt conține minim 37,5% ABV.

Suedia: brännvin

Lichior distilat din cartofi, cereale sau celuloză de lemn, aromatizat cu ierburi și condimente. Poate fi considerat vodcă suedeză ușoară, cu un conținut alcoolic între 30 și 38% ABV, conform swedishfood.com. https://www.swedishfood.com/brannvin Tradus ad litteram, brännvin înseamnă „arde-vin” (bränn se traduce „arde” și vin… vin).

Finlanda: lonkero

Băutură mixtă produsă din gin și suc acidulat (un fel de sifon) de grepfrut, cu arome de „long drink” (băutură lungă), cum ar fi merișor sau lime.