Ambițiile militare ale lui Emmanuel Macron. Cum poate deveni Franța principala putere a Europei

Armata Franței beneficiază de un buget fără precedent iar ambițiile președintelui Emmanuel Macron sunt pe măsură. Pachetul de 413 miliarde de euro ar trebui să permită armatei franceze să atingă pragul de 2% din PIB în bugetul apărării cerut de NATO.

Protecția, progresul și libertatea europene au fost obiectivele declarate de Emmanuel Macron după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană. Renașterea europeană, Europa apărării, suveranitatea europeană reprezintă tot atâtea obiective pentru liderul de la Elysee, concomitet cu repoziționarea Franței ca putere nucleară și militară, post Brexit.

”Nimic nu este prea mult”

”Trebuie să trecem de la o logică a reparațiilor la o logică a reconstrucției”, a declarat Emmanuel Macron în timpul ultimelor sale urări adresate forțelor armate, la 20 ianuarie, la baza aeriană de la Mont-de-Marsan (Landes). La mai bine de un an de la revenirea războiului în Europa, cursul a fost stabilit. Iar forțele armatele intră cu adevărat într-o nouă eră.

Săptămâna trecută, ministrul francez al forțelor armate, Sébastien Lecornu, a prezentat conținutul noii legi de programare militară la finalul unui consiliu de miniștri. Pachetul de 413 miliarde de euro, față de 295 de miliarde pentru legea precedentă, ar trebui să permită atingerea pragului de 2% din PIB pentru bugetul apărării, așa cum cere NATO.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Efortul este fără precedent. Dar ”nu este nimic prea mult”, a relativizat Sébastien Lecornu în timpul unei conferințe de presă. În plus, efectul inflației este estimat la 30 de miliarde de euro. Adică aproximativ 7% din cele 413 miliarde, conform previziunilor explicate de ministru la sfârșitul lunii februarie în timpul unei audieri în Senat.

Prioritate pentru disuasiune și cyperspace

Iată care sunt principalele axe de dezvoltare: disuasiunea nucleară, construirea unui nou portavion, masificarea echipamentelor și a soldaților, precum și investițiile în spațiul cibernetic. ”Una dintre provocările centrale este intrarea în era cuantică și a inteligenței artificiale”, explică Jean-Michel Jacques, raportor pentru proiectul de lege privind programarea militară în Adunarea Națională.

”Capacitățile sateliților și rachetelor vor fi multiplicate. Iar noi vom avea nevoie de spațiu pentru a desfășura acțiuni în profunzime”. În ceea ce privește ponderea mare a bugetului alocat descurajării nucleare, un raport al senatorilor Cédric Perrin și Jean-Marc Todeschini privind lecțiile războiului din Ucraina arată că ”nu ar trebui să fie linia noastră Maginot”.

”Nu suntem dependenți de nici o altă putere”, a reamintit totuși, marțea trecută, ministrul Apărării. Pentru a-și menține locul în clubul foarte restrâns al puterilor nucleare, Franța lansează un nou program de cercetare, care vizează să se doteze cu o a treia generație de submarine nucleare cu rachete balistice (SNLE 3G).

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

”SNLE va rămâne un instrument foarte credibil pentru o perioadă lungă de timp. Un inamic care ar dori să decapiteze țara prin lovituri preventive nu ar putea evita un răspuns din partea lor”, a explicat amiralul Pierre Vandier în timpul unei audieri cu ușile închise, la 11 ianuarie 2023, în fața Comisiei pentru apărare și forțe armate a Adunării Naționale. ”Amprenta acustică a unui SNLE în Atlantic reprezintă suprafața unei mingi de tenis în comparație cu cei 124.000 m2 ai Palatului Bourbon și a tuturor anexelor sale”.

Cu toate acestea, în ceea ce privește navele de suprafață, ambițiile au fost revizuite în scădere. Până în 2030, marina militară va primi trei fregate de apărare și intervenție în loc de cinci inițial prevăzute,  șapte nave de patrulare în larg în loc de zece și trei din patru nave de aprovizionare a forțelor.

”100.000 de tone de diplomație plutitoare”

Un alt anunț important: construcția unui portavion de nouă generație (PANG), care reprezintă ”100.000 de tone de diplomație plutitoare”, după cum spunea Henry Kissinger, fostul consilier al președintelui american Richard Nixon. Mai mare decât portavionul Charles de Gaulle, aflat în prezent în serviciu, acest nou monstru de oțel ar trebui să fie inaugurat în 2038.

Tot cu propulsie nucleară, nava ar trebui să aibă o durată de viață mai lungă și să coste peste 5 miliarde de euro. Va putea transporta până la 2.000 de marinari și 300 de avioane de luptă precum Rafale. Sau Mirage 2000, care va fi folosit în continuare, contrar promisiunii ”totul cu Rafale” făcută de președintele Republicii la 20 ianuarie, notează Slate.

Proiectat la sfârșitul anilor 1970 și specializat în atacul la sol, acest model a fost implicat în toate operațiunile externe franceze. Acesta va fi din nou modernizat. Pe scurt, forțele aeriene vor dispune teoretic de 226 de aparate în 2030, față de 177 în 2023. Absent din această lege de programare militară, avionul de luptă european al viitorului, SCAF, ar trebui să înlocuiască Rafale până în 2040.

Miliarde pentru muniții

Economia de război înseamnă, de asemenea, masificarea armatelor, atât în termeni de oameni, cât și de muniții. Potrivit unor analize ale armatei franceze transmise de L’Opinion în octombrie anul trecut, Franța ar putea în prezent să țină un front de doar 80 de kilometri în cazul unui ”angajament major de mare intensitate”.

Dacă aceste cifre trebuie relativizate, armatele franceze nu sunt într-adevăr făcute pentru un conflict ucigaș precum cel din Ucraina. Pentru a suplini aceste deficiențe, 16 miliarde de euro vor fi alocate pentru achiziționarea de muniții. ”Acest lucru se va face prin intermediul unui sistem de fabricație care se presupune a fi mai suveran”, spune deputatul Jean-Michel Jacques.

Vor fi produse rachete SOL-R, precum și tunuri Caesar, cum ar fi cele pe care Franța le-a livrat Ucrainei. Un nou model al acestei piese de artilerie emblematice va fi fabricat la Bourges de către compania Nexter. În plus, 6.500 de soldați și 20.000 de rezerviști vor intra în rândurile forțelor armate.

Forțele terestre câștigă drone dar pierd blindate

Însă, potrivit mai multor analiști, forțele terestre sunt marele perdant al acestei legi de programare militară. Trupele vor trebui să se descurce cu 100 de vehicule blindate de recunoaștere și de luptă Jaguar mai puține. De asemenea, livrările a câteva sute de vehicule blindate Griffon și Serval au fost amânate până după 2030.

”Nu este vorba de nicio renunțare, ci de o eșalonare în timp”, a declarat Jean-Michel Jacques. Cu toate acestea, dacă va fi necesar, soldații vor putea continua să folosească vechile vehicule cum ar fi VAB și AMX 10RC, care au fost deja folosite în toate operațiunile externe.

În domeniul aerian, armata s-a făcut totuși auzită. Aceasta va fi dotată cu aproximativ 3.000 de drone. În perioada premergătoare Jocurilor Olimpice, chestiunea sensibilă a războiului antidronă a dezvăluit o slăbiciune a sistemului militar francez. Aceste aparate ar trebui deci să fie folosite în vara anului 2024 pentru a supraveghea competiția.