Moartea vine pe 4 roţi! Accidentele cutremurătoare din istoria motorsportului! Anthoine Hubert, ultima victimă a sportului care i-a “răpit” pe Senna, Villeneuve sau Bianchi. VIDEO

SPECIAL FANATIK
Silviu Ghering    Marian Popovici   
în Formula 1
02/01/2020, 22:07
Moartea vine pe 4 roţi! Accidentele cutremurătoare din istoria motorsportului! Anthoine Hubert, ultima victimă a sportului care i-a “răpit” pe Senna, Villeneuve sau Bianchi. VIDEO SPECIAL FANATIK
Moartea vine pe 4 roţi! Accidentele cutremurătoare din istoria motorsportului! Anthoine Hubert, ultima victimă a sportului care i-a răpit pe Senna, Villneuve sau Bianchi. VIDEO

În ultimii ani s-au făcut progrese remarcabile în ceea ce priveşte securitatea piloţilor în sporturile cu motor. Însă, accidentele teribile au existat şi vor exista mereu în aceste întreceri în care piloţii concurează pe circuit la viteze de peste 300 de km/h.

Moartea vine pe 4 roţi! Accidentele cutremurătoare din istoria motorsportului! Anthoine Hubert, ultima victimă a sportului care i-a “răpit” pe Senna, Villeneuve sau Bianchi

Nu numai Formula 1 face victime. Sporturile cu motor au fost marcate în 2019 de accidentul din Formula 2 de pe circuitul de la Spa Francorchamps în care francezul Anthoine Hubert şi-a pierdut viaţa. 

FANATIK vă propune o incursiune cutremurătoare în istorie în care parcurgem cele mai negre perioade ale sporturilor cu motor care de-a lungul timpului i-au răpit pe Ayrton Senna, Gilles Villeneuve sau Jules Bianchi. Ultima victimă: Anthoine Hubert, 31 august 2019.

Tragedie în doar 11 secunde!

Pe 22 septembrie 2019 ar fi împlinit 23 de ani. Nu a mai apucat. Pe 31 august Anthoine Hubert a fost spulberat pe circuitul Spa Francorchamps din Belgia, sporind lista neagră a jertfelor supreme pe altarul curselor auto

Ultima zi de august a adăugat încă un nume mazilit din această lume de un accident în timpul unei curse auto. Era doar cel de-al doilea tur din etapa de Formula 2 de pe circuitul belgian Spa Francorchamps. Totul a început pe o porțiune pe care mașinile depășesc viteza de 250 km/h, Eau-Rouge-Raidillon.

Giuliano Alesi (nu este vreo coincidență de nume, Giuliano este fiul fostului pilot de Formula 1 Jean Alesi, retras în 2001) a pierdut controlul monopostului său „Trident” din cauza unei pene de cauciuc, mașina s-a dus spre dreapta, pilotul francez a tras de volan spre  stânga și a lovit zidul de protecție din acea parte a circuitului.

Elvețianul Ralph Boschung (tot echipa „Trident”), aflat în urma lui Alesi, a frânat și l-a ocolit prin dreapta. Anthoine Hubert a încercat aceeași manevră, dar, venind foarte tare, l-a lovit pe Boschung, care frânase brusc, în spate. „Arden-ul” francezului s-a dus glonț în zidul de protecţie din partea dreaptă a circuitului, de unde a ricoşat înapoi pe pistă.

Britanicul Jordan King (MP Motorsport) şi indonezianul Sean Gelael (Prema) au apucat să treacă nevătămaţi de bucăţile desprinse din maşina lui Hubert dar, din nefericire, ecuadorianul Juan Manuel Correa (Sauber Junior) nu a putut să evite impactul „plin” cu monopostul lui Hubert, pe care l-a spulberat efectiv, rupându-l în zeci de componente.

Toată tragedia a durat 11 secunde. Hubert a fost imediat scos din resturile monopostului și a primit primul ajutor chiar acolo, pe pistă. A fost dus apoi la centrul medical de pe circuit, însă nu a mai putut fi salvat. Medicii au anunțat decesul la ora locală 18:35…

VEZI VIDEO: 

ATENŢIE! IMAGINI CARE VĂ POT AFECTA EMOŢIONAL!!!

Americanii au deschis lista neagră

Drame au fost nenumărate în lumea sporturilor cu motor. De pe circuitele Formulei 1 pe cele din Moto GP, din capcanele raliurilor auto-moto pe luciul apelor „chinuite” de sutele de cai putere ai super-șalupelor de curse Class 1.

Recordul negru îl dețin cursele de motociclete, cu 106 piloți căzuți „la datorie”, începând cu britanicul Reuben Thomas „Ben” Drinkwater, mort pe 9 iunie 1949, la, practic, primul MP de motoGP, pe circuitul din insula britanică Isle of Man, până la spaniolul Luis Jaime Salom Horrach, decedat pe 3 iunie 2016, în timpul antrenamentelor de pe circuitul Grand Prix de la Barcelona.

Cursele de mașini, de la cele de viteză la raliuri de anduranță, au făcut și ele sute de victime, doar Formula 1 ucigând 52 de piloți, fără a mai pune la socoteală tehnicienii, oficialii și spectatorii morți în urma accidentelor provocate de bolizii de pe pistă. Primul „plecat” a fost americanul Chet Miller în timpul antrenamentelor de pe circuitul de la Indianapolis, pe 15 mai 1953.

În timpul unei curse, primul accident fatal l-a avut tot un american, Bill Vukovich, tot la Indianapolis, pe 30 mai 1955. Ultimul pilot decedat în Formula 1 a fost francezul Jules Bianchi, grav rănit la cap în MP al Japoniei din 5 octombrie 2014 și care n-a mai ieșit din comă timp de 9 luni, până când a părăsit această lume, în 18 iulie 2015.

Mortul identificat numai la sfârșitul cursei, prin eliminarea celor… vii!

Și multitudinea de accidente de pe pistele Formulei 1 au, din păcate, ierarhia lor. De la dramă la tragedie, de la stupid la morbid. Un exemplu spre extremele „de sus” amintite este accidentul terifiant care a ucis doi oameni pe 5 martie 1977, în Africa de Sud, pe circuitul de la Kyalami.

În turul 22 motorul unei maşini a luat foc, pilotul a reușit să iasă și mai mulți „șerifi” (marshals) de cursă, adică tehnicieni, s-au repezit să stingă focul. Jansen Van Vuuren avea 19 ani și căra un stingător de 20 de kilograme. A traversat în fugă pista, cu ochii la incendiu. Nu a văzut că britanicul Tom Pryce venea în mare viteză, cu 127 km/h. Impactul a fost nimicitor.

Tehnicianul a fost transformat într-o masă amorfă de carne însângerată, imposibil de identificat, numele său fiind stabilit numai la sfârșitul cursei, prin eliminare, când au fost strânși toți tehnicienii și s-a văzut cine lipsește! Coliziunea i-a fost fatală și pilotului pentru că extinctorul de 20 de kilograme l-a lovit direct în cască, aproape decapitându-l, moartea fiind instantanee!

A murit pentru o… sutime de secundă!

Pe 8 mai 1982 s-a produs încă unul dintre cele mai grave accidente din Formula 1, care a dus la moartea canadianului Gilles Villeneuve (Ferrari) în cadrul calificărilor pentru Marele Premiu al Belgiei de la Zolder. Voia pole position și trebuia pentru asta să recupereze o sutime de secundă (!!!) față de coechipierul Didier Peroni, cel mai rapid până atunci.

Care, parcă o ironie a sorții, murea pe 23 august 1987, la 35 de ani, într-un accident la o cursă de bărci de mare putere, lângă insula Wight, Marea Britanie, după ce fusese nevoit să renunțe în 1982 la cariera de pilot de Formula 1 în urma unui… accident la antrenamentele pentru Marele Premiu al Germaniei de la Hockenheim!

Villeneuve realizase un timp intermediar bun în momentul în care a ajuns în spatele lui Jochen Mass, care rula încet în drum spre boxele echipei sale, McLaren. Mass i-a eliberat lui Gilles trasa ideală, virând spre dreapta, pentru a-l lăsa să-l depășească. Villeneuve începuse, însă, deja manevra de depășire pe acea parte. Roată stânga față a mașinii lui Villeneuve a intrat în contact cu roată dreapta spate a mașinii lui Mass, iar monopostul Ferrari al canadianului a fost catapultat în aer în urmă impactului.

Mașina s-a rostogolit parțial înainte să se lovească de terasament cu „nasul” și s-a oprit de-a lungul pistei. Violența accidentului a redus monopostul la cockpit, iar scaunul pilotului s-a rupt de fuzelaj. Villeneuve, rămas fără cască, a fost târât de-a lungul pistei zeci de metri. În momentul în care echipa medicală a ajuns la față locului nu mai respira. A fost resuscitat la față locului, dar rănile i-au fost fatale. ” murit în aceeași seară la un spital din Hockenheim…

VEZI VIDEO: 

ATENŢIE! IMAGINI CARE VĂ POT AFECTA EMOŢIONAL!!!

„Gilles a fost ultimul mare pilot. Noi ceilalţi suntem doar un grup de buni profesionişti” – Cvadruplul campion mondial Alain Prost în 1983, la un an după moartea lui Villeneuve

Cea mai mare tragedie din motorsport: 84 de morți în cursa de la Le Mans din 1955

11 iunie 1955 este data la care s-a produs cel mai cumplit accident din istoria sporturilor cu motor. În anii ’50, competițiile de motorsport erau puține. Cele mai importante erau Formula 1 și cursa de 24 de ore de la Le Mans. La acea vreme, producătorii foloseau pentru toate cursele aceiași piloți și aceleași automobile. Cursa din acel an de la Le Mans era la ediția cu numărul 23 în domeniul anduranței, organizată pe celebrul circuit Sarthe din Franța (4,135 kilometri). Piloții „alergau” mașinile timp de 24 de ore, cu o viteză medie de 172 km/h, reușind în linie dreaptă viteze de top de peste 250 km/h, conform site-ului auto „4tuning.ro” care relatează grozăvia.

VEZI VIDEO:

ATENŢIE! IMAGINI CARE VĂ POT AFECTA EMOŢIONAL!!!

Carnagiul din turul 35

În monopostul Mercedes-Benz al echipei Daimler-Benz AG cu numărul 20 se află la volan Pierre Levegh. În turul 35, Levegh se află pe locul 2, după Mike Hawthorn, care pilota un Jaguar D-Type. Cei doi se aflau la o distanță extrem de mică unul față de celălalt, iar când au intrat împreună pe linia dreapta pe care se aflau standurile și era cel mai mult public, au dat peste un Austin-Healey, condus de Lance Macklin, aflat cu câteva ture în urmă, un automobil mult mai încet, așa că Hawthorn l-a depășit prin stânga.

Numai că, în momentul depășirii, Hawthorn a văzut pe linia standurilor, în dreapta, o semnalizare că trebuie să oprească să alimenteze. A tras de volan dreapta, manevră care l-a forțat pe Macklin să frâneze și să-l ocolească prin stânga.

În momentul frânării s-a produs un nor de fum care a mascat poziția mașinii Austin în fața lui Levegh și Fangio, amândoi în câte un Mercedes 300 SLR. Levegh nu a putut frâna la timp și a acroșat partea din stânga a Austin-ului la o viteză de 241 km/h, „decolând” efectiv de pe pistă mai bine de 20 de metri, în timp ce Fangio a reușit să evite în ultimul moment accidentul.

Mașina lui Levegh a aterizat pe parapetul care despărțea publicul de pistă și, în urma impactului, mai multe bucăți de caroserie, capota, puntea față și motorul au zburat în public cu o viteză uriașă. Capota a decapitat efectiv mai mulți spectatori care erau extrem de înghesuiți și nu s-au putut feri.

Alți nefericiți, care erau urcați pe mese să se bucure de o vizibilitate mai bună, au murit secerați de resturile mașinii. Pierre Levegh a fost aruncat din mașină în urmă acestui „zbor” ucigaș, s-a lovit la cap când a căzut pe asfalt și a murit pe loc.

Caroseria din magneziu a făcut cele mai multe victime

Numărul cel mai mare de victime l-a făcut, însă, spargerea rezervorului. În urmă răsturnării, rezervorul s-a spart și un incendiu puternic a pornit pe loc. Caroseria mașinii era realizată de Mercedes dintr-un material numit Elektron. Un aliaj pe baza de magneziu, un metal ușor care însă este inflamabil de la o anumită temperatura.

În urmă flăcărilor cauzate de benzină, aliajul din magneziu a atins o temperatura uriașă, care l-a făcut să ardă cu flăcări albe, extrem de puternice. Aliajul avea o temperatura mai mică de topire față de alte metale și, în timp ce ardea, arunca jeturi mortale de foc către nefericiții din preajmă.

Comisarii de cursă responsabili cu siguranță nu știau cum trebuie stins unui aliaj de magneziu incendiat. Și, în timp ce ei aruncau cu apă peste flăcări, acestea se făceau și mai mari! Epava mașinii a ars din acest motiv mai multe ore, focul mistuitor fiind întreținut de apă.

În urmă acestei catastrofe, 84 de persoane au murit, inclusiv pilotul Pierre Levegh. Flăcările și resturile mașinii proiectate cu mare viteză în public au dus la acest număr uriaș de victime decedate.

Celebrul pilot argentinian Juan Manuel Fangio (de 5 ori campion mondial: (1951, 1954, 1955, 1956 și 1957), care se afla în imediată apropiere a lui Levegh, a reușit să evite mașinile implicate în accident și să scape cu viață.

La fel și Lance Macklin, pilotul mașinii Austin lovite de Levegh, care s-a lovit cu mașina destul de tare de parapet, după care a ricoșat spre linia spectatorilor, unde a omorât un om. El, însă, a ieșit din mașină fără răni grave.

Cursa a continuat!!!

În ciuda acestei tragedii în care au murit 84 de persoane, după ce pista a fost curățată, cursa a continuat!!! A câștigat echipajul Jaguar, format din amintitul Mike Hawthorn (de la care, practic, a plecat înfiorătorul accident!) și Ivor Bueb, pe locul 2 a sosit „perechea” Aston Martin, Peter Collins și Paul Frere, iar pe locul 3 au terminat Johnny Claes și Jacques Swaters (Ecurie Francorchamps).

În semn de solidaritate cu victimele care și-au pierdut viața în accident, echipajele Mercedes au fost retrase din cursă. Oficialii Mercedes i-au rugat și pe șefii de la Jaguar să-și retragă piloții, însă aceștia au refuzat…

  • 84 de oameni au murit și 120 au fost răniți în carnagiul de la Le Mans din 1955
  • 22 de piloți în total au murit în cursa de 24 de ore de la Le Mans, pe circuitul Sarthe
  • 24 de piloți și copiloți au murit în raliurile auto din întreaga lume

Imola 1994, „gaura neagră” din istoria Formulei 1

În urmă cu 25 de ani, circuitul italian ucidea doi „actori” ai Marelui Circ: zeul Ayrton Senna și începătorul Roland Ratzenberger. Un al treilea, Rubens Barrichello, „fenta” moartea în stil brazilian… Marele Premiu de la Imola (Italia) din 1994 este cea mai neagră „pagină” din istoria de 69 de ani a Formulei 1 (prima cursă s-a desfășurat pe 13 mai 1950, la Silverstone, Marele Premiu al Marii Britanii).

Calificările și cursa propriu-zisă au fost îndoliate de două accidente fatale și unul în care pilotul brazilian Rubens Barrichello a scăpat ca prin minune de moarte. N-au avut același noroc austriacul Roland Ratzenberger și legendarul brazilian Ayrton Senna. Primul avea 33 de ani, al doilea 34…

„Am avut senzaţia că Ayrton a trăit accidentul meu ca şi cum îl suferise el”

Vineri, 29 aprilie 1994. La ora 13:00, a început prima şedinţă de calificări. La 13:15, Rubens Barrichello (Benetton) a părăsit pista la peste 200 de kilometri pe oră şi a lovit bariera din cauciuri în şicana Variante Bassa. Maşina s-a răsturnat şi a rămas cu roţile în sus, iar Barrichello şi-a pierdut cunoştinţa. Violenţa impactului i-a făcut pe toţi cei care au asistat la accident să aibă frisoane.

Când comisarii de cursă au întors monopostul, capul lui Rubens, care era în stare de inconştienţă, s-a zdruncinat teribil. La aflarea veştii, Senna a fugit spre centrul medical. Uşa era blocată, dar a sărit gardul prin spate. Când Barrichello şi-a revenit după cîteva minute, l-a văzut pe prietenul său aplecat peste el…

„Prima faţă pe care am văzut-o a fost a lui Ayrton. Avea lacrimi în ochi, nu-l mai văzusem niciodată în starea aia. Am avut senzaţia că a trăit accidentul meu ca şi cum îl suferise el” – Rubens Barrichello

A murit la doar a doua sa cursă în F1…

Sâmbătă, 30 aprilie 1994. Ora 13:00. A doua ședință de calificări. Roland Ratzenberger iese în decor în primul tur (era la doar a doua sa cursă de F1…), însă preferă să rămână pe circuit chiar dacă îşi deteriorase aripa faţă, pentru a stabili un timp suficient de bun ca să prindă grila de start. Această decizie avea să-i fie fatală: în turul următor, aripa faţă s-a desprins şi a ajuns sub monopostul Simtek-Ford, Ratzenberger nu a mai putut lua virajul Villeneuve şi, la ora 13:18, cu 314,9 km/h, s-a izbit violent de zidul de beton de pe marginea circuitului.

Nu a avut nicio şansă de supraviețuire. Camerele TV au surprins momentul în care capul lui s-a legănat sinistru şi s-a oprit rezemat nefiresc de partea stângă a cockpitului. Neurochirurgul scoţian Sid Watkins, din echipa medicală a Formulei 1, a ajuns la Ratzenberger după doar 25 de secunde, însă austriacul era în moarte clinică, cu răni cumplite în zona craniană.

După o scurtă examinare a pupilelor pilotului, Watkins le-a ordonat asistenţilor săi să înceapă manevrele de resuscitare. Inima victimei a reînceput să bată, astfel că după 7 minute o ambulanţă l-a transportat pe Ratzenberger la elicopterul care l-a dus la spitalul Maggiore din Bologna.

N-a mai putut fi salvat și, la ora 14:15, 57 de minute după accident, a fost declarat decedat, cauza oficială a morţii fiind o fractură la baza craniului. Ratzenberger devenea astfel primul pilot de Formula 1 după Riccardo Paletti în 1982 care murea într-un Mare Premiu…

VEZI VIDEO ACCIDENTUL LUI RATZENBERGER:

ATENŢIE! IMAGINI CARE VĂ POT AFECTA EMOŢIONAL!!!

Totul îi spunea să nu ia startul în cursa fatală…

Ayrton Senna fost devastat de moartea lui Ratzenberger, a izbucnit în lacrimi în rulota Williams şi fost ridicat de pe podea de Damon Hill, campionul mondial de F1 din 1996. Toți apropiații l-au implorat să nu mai participe la cursă, dar nu l-au convins. El însuși a avut mari temeri, dar și le-a învins. A doua zi, pe 1 mai 1994, a pornit ca din pușcă în cursă și s-a instalat la conducere.

În turul 7 a pierdut controlul înaintea virajului Tamburello, la o viteză de 307 km/h și a lovit zidul de beton cu 233 km/h, după ce, conform datelor de telemetrie, a apucat să apese frâna doar două secunde. O bucată din suspensia mașinii, mai exact un pivot, i-a străpuns casca. Când comisarii de cursă au reușit să-l scoată din epava mașinii, pierduse o cantitate uriașă de sânge, în jur de 4 litri și jumătate.

Suferise o fractură de craniu, leziuni ale creierului și o ruptură a arterei temporale. Mărturia doctorului Sid Watkins, care s-a ocupat de Senna la cîteva secunde după accident, este șocantă…

„După ce l-am scos pe Senna din maşină încă mai respira. I-am testat reacţiile şi mi-am dat seama că nu mai are activitate cerebrală. Nu sunt un om religios, dar am observat că trupul lui Senna s-a relaxat la un moment dat şi atunci mi-am dat seama că spiritul său părăsise corpul” – Sid Watkins

La ora 18:40 a fost constatat decesul…

VEZI VIDEO ACCIDENTUL LUI SENNA: 

ATENŢIE! IMAGINI CARE VĂ POT AFECTA EMOŢIONAL!!!

„Dacă se va întâmpla vreodată să sufăr un accident care m-ar putea costa viaţa, sper să se întâmple foarte rapid. Nu mi-ar plăcea să rămân imobilizat într-un scaun cu rotile. N-aş vrea să rămân într-un spital în urma rănilor. Dacă e să trăiesc, vreau să trăiesc din plin. Foarte intens, pentru că sunt o persoană intensă. Viaţa mea ar fi ruinată dacă n-aş mai putea trăi din plin”Ayrton Senna, ianuarie 1994

 

  • 3 titluri mondiale (1988, 1990, 1991) a cucerit Ayrton Senna în Formula 1. A luat startul în 161 de curse, a obținut 41 de victorii și 65 plecări din pole-position. A adunat de-a lungul carierei 614 puncte în clasamentul mondial și a avut 2.982 de tururi parcurse în fruntea curselor
  • 282.000 de oameni urmăresc contul oficial de Twitter dedicat lui Ayrton Senna
  • 5.858.247 de fani are în acest moment pagina oficială de Facebook dedicată lui Senna
  • 129 de titluri de cărţi, în 5 limbi, pot fi achiziţionate de pe site-ul oficial dedicat lui Ayrton Senna

 

 

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles