Andrei Vochin analizează diferențele dintre Luis Enrique și Roberto Martinez: „Neterminatul meci dintre Suflet și Rațiune”

Spania a învins Costa Rica, 7-0, realizând nu numai scorul campionatului, ci impresionând printr-un joc matur realizat cu copii de 18, 19 și 22 de ani. O adevărată lecție de geometrie în plan, linii și unghiuri trasate perfect de mișcarea jucătorilor, ca și cum, în permanență, mingea era poziționată cu un joystick imaginar și excelent calibrat. Profesorul eminent care a izbutit să pună totul în practică, Luis Enrique, este autorul, iar teoremele lui prețioase pleacă, toate, de la decizii pe care acest doctor docent în fotbal le-a luat pe perioada întregului său mandat.

Luis Enrique a mers pe Rațiune și a supralicitat pentru viitor

Spania venise în Qatar după două Mondiale ratate. Campiona mondială din 2010 părăsise lamentabil întrecerea încă din faza grupelor în Brazilia 2014 și fusese eliminată în optimi, 4 ani mai târziu, de ruși, la ei acasă, după un joc decis la penalty-uri. Generația de aur iberică îmbătrânise, cu fiecare an trecut, iar noul ei conducător era pus în fața unei decizii: să păstreze experiența și să resusciteze jocul sau să apeleze la tinerețe, asumându-și fragilitatea ei. Ei bine, Luis Enrique a ales a doua variantă.

Așa au apărut, rând pe rând în echipă, jucători gen Pedri (19 ani), Gavi (18 ani), Ferran Torres (22 ani), Balde (19 ani), Nico Williams (20 ani) sau Ansu Fati (20 ani), cei mai mulți dintre ei selecționați când nu jucaseră nici 30 de meciuri oficiale la seniori la echipele lor de club. Toți sunt prezenți acum în Qatar și populează lotul spaniol cu, probabil, cea mai mică medie de vârstă din istorie.

• 13,05 kilometri a alergat Gavi (născut în august 2004) în meciul cu Costa Rica, cel mai mult dintre toți ibericii, el reușind, în același timp, și cel mai mare număr de sprinturi: 59!

Digi24.ro

Motivul pentru care Donald Trump nu bea niciodată alcool. “Nici măcar un pahar”

Și tot așa, Enrique a lăsat acasă un fotbalist precum Sergio Ramos, campion mondial și european cu ”Furia Roja”, jucător încă în activitate la cel mai înalt nivel, membru marcant al noii constelații de staruri ale lui Paris Saint-Germain.

Sunt convins că lupta din interiorul selecționerului n-a fost la fel de facilă precum victoria cu Costa Rica. Sufletul său a licitat puternic pentru experiență, dar în cele din urmă a fost învins de o rațiune care, analizând plusurile și minusurile, a decis să supraliciteze pentru viitor. Și poate pentru o liniște a vestiarului. Deocamdată, pare-se că mintea a învins inima.

• 2018 este anul în care Luis Enrique a preluat naționala Spaniei. De atunci, noua echipă creată de el a jucat semifinală de Campionat European (eliminată la penalty-uri de Italia) și finală de Nations League (învinsă de Franța)

Rațiunea lui Roberto Martinez a venit din Suflet

La o oră după ce Spania și-a încheiat corida, a intrat în arenă ultimul bronz mondial, selecționata Belgiei. Pe banca acesteia, alt strateg de clasă, alt spaniol, Roberto Martinez, ne-a arătat cealaltă fațetă a monedei. Verthonghen (35 ani), Alderweiereld (33 ani), Wittsel (33 ani), Eden Hazard (31 ani), De Bruyne (31 ani), Curtois (30 ani), Meunier (31 ani) au fost alegerile sale, cu toții oameni cu care selecționerul a obținut cea mai mare performanță din istoria Belgiei. O altă Generație de Aur de care însă Martinez a ales să continuă să tragă.

Digisport.ro

"O să te fac de râs!" Imaginile de la vestiare cu Zverev și partenera lui au apărut pe marele ecran. "Nu există ceva mai bun!"

În cazul său, sufletul a dat de pământ cu rațiunea. Sau, dacă vreți, rațiunea a venit din suflet. Acum două săptămâni am avut posibilitatea să-l vizitez la sediul său din Tubize, alături de colegi de-ai mei din Federație.

Și, printre alte subiecte de dezbătut și învățat pentru noi, Roberto l-a atins și pe cel al Mondialului ce urma să înceapă. Era conștient că acesta va fi cântecul de lebădă al merituoasei lor Generații de Aur (motiv pentru care ne-a și prezentat proiectul său Future, menit să creeze o nouă echipă pentru 2026), dar, în același timp,  ne-a explicat că tinerii care ar reclama prezența la acest turneu final nu aduc încă în echipă plus valoarea pe care veternaii o realizează chiar și în momentele în care nu mai strălucesc ca odinioară.

Sau, altfel spus, în ciuda datelor obiective de monitorizare demne de  NASA, livrate de o platformă creată de însuși Martinez (care îndeplinește la ei și funcția de director tehnic), subiectivul a făcut până la urmă lotul pentru Mondiale.

• 2016 este anul în care Roberto Martinez a preluat naționala Belgiei. Doi ani mai târziu a obținut locul 3 la CM din Rusia, după ce a învins Anglia cu 2-0 în finala mică

„Red Devils” au învins ieri Canada cu 1-0, însă suporterii lor rămași în țară ar face bine să mergă de urgență, la primele ore al dimineții, să se roage la Sfântul și Dreptul Iosif, ocrotitorul Belgiei, mulțumindu-i că și-a făcut treaba cu vârf și îndesat.

Ceea ce s-a întâmplat în careul lui Curtois în prima repriză a meciului a semănat, fără exagerare, cu ceea ce pățise, o oră mai devreme, Costa Rica. Un penalty ratat de canadieni, un altul neacordat de o brigadă exotică de arbitri, plus un raport uluitor al șuturilor spre poartă, 7-1 în favoarea Canadei după primul sfert de oră, ne-au developat o Belgie scăpătată, prăfuită și obosită. În final învingătoare, dar chinuită de durerile bătrâneții.

Luis Enrique și Roberto Martinez au trecut de prima etapă a turneului final cu câte o victorie. Una în ritm de flamenco, cealaltă scrâșnită din dinți. Unul a ales cu mintea, celălalt cu sufletul. Filmul e însă la început. Dar, la fel ca-n viață, abia când vom afla epilogul vom putea să ne dăm seama cine a câștigat neterminatul meci dintre Suflet și Rațiune.