Cu șase luni înainte de primele alegeri din 2024, europarlamentarele sunt programate în luna iunie, analiștii politici sunt de părere că există încă multe necunoscute, principalele partide nu și-au anunțat încă candidații pentru prezidențiale, iar strategiile electorale ale acestora, cu excepția celor de la AUR, rămân încă învăluite în incertitudine.
Un sondaj Inscop, dat publicității la începutul lunii decembrie, plasa PSD pe primul loc în preferințele românilor cu 30,2%, cu zece procente în fața partenerilor de guvernare, liberalii având 20,1%. Aceștia erau urmați aproape de cei de la AUR, cu 19,5%, USR era cotat cu 11,9%, iar pragul electoral era completat de partidul Dianei Șoșoacă, SOS, cu 5,2%.
Cu un an în urmă, în decembrie 2022, un alt sondaj Inscop cota PSD-ul la 31,5%, PNL era cotat tot cu 20,2%, AUR era la 18,1% iar USR era susținut de 10,9% dintre respondenți. Practic, anul 2023, an ce a marcat trecerea la guvernare a PSD-ului prin preluarea funcției de premier de către Marcel Ciolacu, nu a dus mari modificări în scorurile partidelor. Asta, pentru că cu șase luni înainte, în vara lui 2022, PSD era cotat și la 36%. Și în această vară, social-democrații au coborât momentan sub pragul de 30%, însă au reușit să se mențină în jurul acestei valori.
Dacă la începutul anului președintele PSD vorbea de faptul că partidul pe care-l conduce e în căutarea unui candidat la prezidențiale, declarând că nu este o funcție pe care o dorește și că vor fi organizate alegeri în partid pentru desemnarea candidatului – era perioada în care pomenea chiar numele lui Ion Cristoiu drept candidatul PSD – la finalul anului Marcel Ciolacu declara că PSD trebuie să câștige toate alegerile din 2024.
„Eu sunt ferm convins că PSD se va situa pe primul loc la toate alegerile. Rămâne pentru funcția de președinte în turul doi”, spunea liderul PSD într-o perioadă în care și-a întărit constant credențele de politică externă, chiar și cu o vizită în SUA, iar subiectul alegerilor interne în PSD a fost uitat complet. Un alt subiect ce pare să se fi lămurit la nivelul PSD este o posibilă candidatură a lui Mircea Geoană pentru Cotroceni din partea social-democraților.
Astfel, dacă la finalul lui 2022, sondajele îl arătau pe Geoană drept favorit la alegerile prezidențiale, învingând orice contracandidat în turul II, Marcel Ciolacu a pus capăt acestui scenariu cu o serie de declarații dure la adresa adjunctului NATO. „Nu poţi să vii să ridici pretenţii, să fii viitorul preşedinte al României, cu nişte şmecherii ieftine care se făceau prin ’92-’96. Este altă provocare”, a spus liderul PSD, referindu-se la posibilitatea unei candidaturi ca independent a lui Geoană.
De altfel, în plan politic lucrurile au mers foarte bine pentru liderul PSD și apropiații săi. A reușit să impună renegocierea acordului cu PNL astfel încât Sorin Grindeanu, un apropiat, să-și păstreze portofoliul transporturilor, iar rivalii din partid, Firea sau Stănescu, au fost slăbiți de cazurile de corupție, azilele groazei sau Crevedia.
La fel, și relația cu PNL-ul a continuat în aceeași notă dominantă. La începutul anului 2023, PSD și Marcel Ciolacu îi criticau pe liberali pentru faptul că nu doresc majorarea pensiilor și a beneficiilor sociale, PNL s-a opus întâi apoi a cedat. A fost același scenariu repetat cu acest gen de episoade, cel mai recent odată cu adoptarea noii legi a pensiilor.
În plan administrativ lucrurile au mers mai încet. Unele legi, jaloane în PNRR, au fost adoptate cu mari semne de întrebare, cum este cazul desființării pensiilor speciale – care nu se desființează de fapt în următorii 40 de ani, iar unele legi au fost amânate pentru anul 2024. Este cazul legii salarizării unitare, ce trebuia să fie gata inițial în primăvară și în lipsa căreia Guvernul a trebuit să facă față unor serii de proteste în administrație în luna noiembrie.
La fel, marea luptă din anul 2023 cu echilibrarea cheltuielilor publice și ținerea deficitului bugetar sub control a fost pierdută, asta deși Guvernul a venit cu două ordonanțe în acest sens, iar problema a fost identificată încă de la începutul anului, atunci când s-a vorbit de „gaura de 20 de miliarde de la buget”. În final, ultima măsură extremă pentru reducerea cheltuielilor a fost introducerea unui prag în cheltuielile publice pe ultimele luni și interzicerea unor achiziții, plus renunțarea la rectificarea bugetară, lucru fără precedent, banii fiind alocați acum din Fondul de rezervă la decizia premierului. Acest fapt a creat probleme serioase în special în sistemul sanitar, situația ajungând critică în luna noiembrie.
Tocmai aici stă și marea vulnerabilitate a PSD-ului în ceea ce privește alegerile din 2024. Deși pe plan politic partidul se bucură de o stabilitate și o direcție clară, în special economia și percepția asupra guvernării reprezintă principala necunoscută de care depind șansele social-democraților, sunt de părere analiștii politici.
„PSD e într-o poziție în regulă, însă depinde foarte mult de rezultatele guvernării. O guvernare însă ce pare că prinde România într-o situație economică dificilă, lucru ce ar putea avea consecințe importante pentru social-democrați și Marcel Ciolacu. Dacă reușesc să țină România pe linia de plutire și să mențină nemulțumirea socială sub control, PSD și Ciolacu au șanse mari de a câștiga alegerile”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă.
Deși în acest moment PSD-ul nu are încă creionat un narativ pentru alegerile din 2024, el poate fi ușor conturat – partidul care a revenit la guvernare, pentru a aduce stabilitate după guvernarea dreptei – însă totul depinde de mersul economiei, unde problemele însă nu par să dispară.
În plus, un alt atu al PSD-ului în anul 2024 îl reprezintă faptul că, exceptând Ministerul de Interne, partidul controlează instituțiile cheie. „PSD-ul are un mare atu pentru că este agățat de toate manetele statului și le exploatează nemilos în propriul avantaj. E suficient să vedem că practic întreaga politica a Guvernului e dictată de PSD”, este de părere și politologul Cătălin Avramescu.
Trebuie subliniat că, în opinia analiștilor politici, cu puțin peste șase luni înainte de alegerile europarlamentare, primele de anul viitor, în general situația tuturor partidelor, cu oarecare excepții în cazul AUR, este una mai degrabă incertă. Asta în primul rând pentru că niciunul dintre partide nu are un candidat cert pentru prezidențiale cu un mesaj clar pentru electorat.
„Alegerile prezidențiale personalizează competiția foarte mult, sunt cele mai importante alegeri și, în consecință, își exprimă supremația față de celelalte tipuri de alegeri și le influențează decisiv.
Pentru prima dată discutăm despre candidați care ar putea să fie independenți, cu șanse reale, pentru prima dată nu știm exact dacă PNL ar putea să aibă sau nu candidat, pentru că USR nu pare a avea deocamdată un candidat viabil, pentru că nu știm dacă Marcel Ciolacu va fi într-o situație în care să aibă șanse reale, în funcție de ce se va întâmpla cu economia. Din cauza tuturor acestor semne de întrebare cu privire la candidații la Cotroceni, există semne de întrebare cu privire la viitorul partidelor în 2024”, a mai declarat, pentru FANATIK, consultantul politic, Adrian Zăbavă, care subliniază că momentul decisiv va fi reprezentat de către alegerile europarlamentare, ce vor precipita strategiile partidelor în următoarele luni, până la alegerile locale.
Totuși, în niciun partid situația nu pare a fi atât de incertă ca la liberali. „Tot ceea ce facem acum trebuie să plece de la premisa că PNL trebuie să câştige toate rândurile de alegeri şi să dea preşedintele României în anul 2024. Este un obiectiv ambiţios, însă PNL are toate atuurile de a realiza acest lucru”, declara în luna noiembrie, Lucian Bode, unul din liderii partidului care va conduce campania partidului la alegerile din 2024 alături de alți grei din PNL.
Dincolo de declarațiile ambițioase ale liderilor partidului, situația și istoricul ultimului an spun un alt lucru. Cu Nicolae Ciucă la Palatul Victoria, liberalii au fost dominați de către PSD pe toate temele majore de politică, de la măsurile economice, la introducerea de noi taxe, la numirile politice – și cazul SGG-ului e cel mai notoriu – și până la noua lege a pensiilor, liberalii au pierdut toate bătăliile, atât la nivelul comunicării publice cât și cel al măsurilor efective. O strategie caracterizată de incoerență strategică de către analiștii politici.
„Partidul Național Liberal astăzi mise pare un partid fără busolă pentru 2024, tocmai pentru că mai tot partidul nu crede în șansele lui Nicolae Ciucă, actualul președinte, ca prezidențiabil. Nu-l văd nici măcar ca președinte de partid, dacă e s-o spunem pe aia dreaptă.
În consecință, PNL din situația asta în care este, sub tutela lui Klaus Iohannis și în alianță cu PSD la guvernare, dar totuși împotriva lor la alegeri e într-o situație lipsită de sens strategic și fără perspective electorale. Singurul avantaj al liberalilor astăzi este numărul mare de primari, însă nici pe acest nu știu dacă PNL se va putea baza, pentru că o înfrângere clară la europarlamentare e posibil să ducă mulți din primarii PNL sub alt stindard”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.
Profesorul Cătălin Avramescu este de părere că PNL va plăti prețul coaliției cu PSD la alegerile locale, și în special la București, acolo unde a mers pe o strategie de sabotare a mandatului actualului primar general.
„În cazul PNL-ului situația e mai complicată, nu doar din cauza faptului că stă cu picioarele în două luntre, dar trebuie să treacă de hopul alegerilor locale în care s-ar putea să se înece, mai ales la București. Din păcate, PNL-ul nu a reușit să construiască nu atât cu Nicușor Dan, dar mai ales cu electoratul din Capitală.
Adică tu PNL l-ai jucat în picioare pe Nicușor cât ai putut, le-ai întors spatele alegătorilor, ai votat cot la cot cu PSD, cum vei prezenta acum un candidat al tău pentru primăria de la București, mai ales împotriva PSD-ului. Bucureștiul este o piatră de moară la nivelul PNL-ului, aici era principalul lor bazin electorală. Dacă mergi la metrou și întrebi 50 de oameni cine e Burduja (liderul PNL București și posibil candidat la Primăria Capitalei – n.red), nimeni nu va ști. E o groapă de potențial în care s-au băgat singuri”, a declarat acesta, pentru FANATIK.
În ceea ce privește principalele partide de opoziție, anul 2023 a arătat că acestea au rămas blocate în aceleași praguri: USR între 10 și 15% și AUR cu un procent în jur de 20%. În ceea ce privește USR, acesta a fost singurul partid care a criticat cu substanță multe dintre excesele guvernării. De la eșecul aderării la Schengen, la legile votate în Parlament – pensiile speciale, avertizorii de integritate, masurile fiscale, cazurile de corupție și eșecurile instituționale – perioada din vară cu seria de crize, 2 Mai, Crevedia, corupția din PSD. Însă, cu toate acestea USR-ul a părut incapabil să depășească pragul de 15%.
Partidul, așa cum ne-a obișnuit a fost în continuare caracterizat de lupte interne, purtate în public, cu un număr important de membri părăsind partidul și în acest an, după ruptura de Reper. Ultimul fiasco al celor din USR a fost eșecul lamentabil al strategiei Elena Lasconi – edilul din Cîmpulung Muscel era pregătită pentru rolul de locomotivă la europarlamentare. Pe de altă parte, partidul condus de Cătălin Drulă încearcă să pună bazele unei alianțe cu Forța Dreptei și PMP, air după propriile sondaje, cu o astfel de alianță s-ar clasa imediat în spatele PSD-ului, la doar câteva puncte.
Totuși, analiștii politici sunt de părere că în acest moment, USR-ul nu are o viziune proprie, un narativ pe care să-l prezinte electoratului în 2024. „La USR, e clar că nu a crescut în opoziție cât așteptau să crească. E clar că își minimizează prin mesaj și poziționare electoratul potențial, deși încercau să-și croiască o strategie pentru europarlamentare ea a fost dată peste cap de cazul Elena Lasconi.
Încearcă să creeze acest pol de dreapta, dar deocamdată nu știm ce îi poate aduce în plus. Deși vor să creeze impresia unei competiții în 3, pare că deocamdată acest lucru nu le iese. Fără a reuși să-și impună o poziție clară în 2024, dacă nu va reuși să spună o poveste coerente despre de ce trebuie să voteze românul USR – astăzi nu cred că au această poveste, USR nu va reuși să treacă de nivelul la care e astăzi, unul de 10-15% maxim”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul politic Adrian Zăbavă.
De partea cealaltă, AUR și-a continuat și în anul 2023 campania în stilul caracteristic, cu George Simion în centrul atenției. Partidul și-a anunțat încă din vară programul electoral, cu liderul Claudiu Târziu anunțând ca odată venit la putere AUR va concedia 500.000 de bugetari. De altfel și cei de la AUR au anunțat că țelul în 2024 este câștigarea tuturor alegerilor, partidul fiind ocupat în ultimele luni și săptămâni să-și lărgească rândurile fie cu personaje politice ajunse pe linie moartă, Ilan Laufer, sau conspiraționiști cu notorietate, cazul Piperea.
De notat episodul violent din 10 mai, atunci când la un protest instigat de cei de la AUR mai mulți parlamentari au fost agresați de manifestanți. De remarcat că toată manifestația a fost alimentată de un fake-news privind un proiect de lege pentru sprijinirea familiilor defavorizate, prezentat de cei de la AUR drept o legislație prin care sunt furați copiii românilor.
AUR se prezintă însă ca un favorit pentru viitoarele alegeri, rămâne de văzut în ce măsură va fi capabil să depășească acest prag de 20%, lucru pe care nu l-a reușit în acest an, în ciuda subiectelor oportune: eșecul Schengen, criza economică, casele de marcat self-check, etc.
„Partidul cu drumul cel mai cert pare a fi AUR, e clar că e sus, pe fondul unei nemulțumiri sociale și a unui construct politic care a crescut foarte inteligent după rețeta proprie și e clar că au ca obiectiv câștigarea alegerilor europarlamentare, ceea ce ar putea să-i propulseze în turul II al alegerilor prezidențiale și cu un rezultat bun la alegerile parlamentare și locale. Nu e niciun semn de întrebare azi că George Simion va fi candidatul AUR la alegerile prezidențiale”, a declarat, pentru FANATIK, Adrian Zăbavă.
În final, o situație dificilă se anunță și pentru UDMR, partidul minorității maghiare văzându-se scos de la guvernare la rocada guvernamentală, atunci când lupta PNL-PSD pentru ministere i-a lăsat în afara coaliției. Asta în condițiile în care scandalurile alimentate de Viktor Orban în România nu le periclitase poziția în coaliție. Acum, UDMR este cotat sub pragul electoral și sub scorul pe care l-ar obține partidul Dianei Șoșoacă.
„Cel mai în criză partid acum este UDMR-ul. Cred că și maghiarii s-au cam săturat de acest partid, conducerea UDMR nu are alte idei și plătește prețul de a fi devenit anexa transilvană a Guvernului Orban, că nu este altceva. Cum acesta din urmă își dorește o relație bună cu PSD-ul, și reciproc, nu știu cât de necesare mai sunt serviciile UDMR-ului. Amenință să cadă sub pragul electoral”, a declarat profesorul Cătălin Avramescu, pentru FANATIK.