Editorial Cornel Dinu. Mazeta Stoican, între evoluția penibilă a lui Dinamo cu CFR Cluj și plecarea penibilă de la echipă, cu lacrimi de crocodil mureșan

Am asistat săptămâna trecută la „pohta ce-au pohtit” un grup de suporteri ce și-au impus punctul de vedere asupra prezenței unui antrenor în „team work-ul” unei iubite echipe care este peste tot acasă chiar și-acum, când… n-are casă!

Editorial Cornel Dinu. Mazeta Stoican, între evoluția penibilă a lui Dinamo cu CFR Cluj și plecarea penibilă de la echipă, cu lacrimi de crocodil mureșan

Se întâmplă de ani buni, dar răi, așa ceva la noi, chiar în societăți fotbalistice ce au scris istorie glorioasă pentru fotbalul nostru. Că-i vorba despre voința total neavenită din punctul de vedere al competenței a unor șefi ai galeriilor de pe la noi, care ar vorbi, chipurile, în numele celor mulți, nu are prea mare importanță.

Decisiv este că așa ceva se petrece în așa-zisa noastră democrație tânără, dar originală. Adică haotică. Bine-nțeles că nu e normal. Anormalul tinerei generații, la ce vedem cu ochiul cel mai liber, dând cu capul de grinda vieții reale, hai să zicem că e trecător.

Iar explicația e simplă. Slăbiciunea, lipsa de autoritate, incompetența celor care conduc aceste echipe. Și, bine-nțeles, ambiția primitivă, lipsa măsurii și a bunului-simț al unora care se fac șefi prin tupeu și chiar agresivitate fizică.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Va mai dura. Se știe, se vorbește, se analizează, dar nu se face nimic. Complexați cu porniri primitive care profită din plin de lipsa regulilor, a legilor, de fapt de aplicarea legilor în infantila noastră soțietate fără prințipuri, carevasăzică că nu le are, neiscusorule!

Interviul și molima copierii modelelor celor care conduc, în mare proporție din punct de vedere politic. Ajunși nemeritat în funcții importante de decizie ale țării de ani buni, dar răi. Șireți, șmecheri, descurcăreți numai în folosul lor. Care, de cele mai multe ori, prea repede își dau arama pe față.

Sunt dureros de simpli în aberațiile ce le susțin. Dar au creat deja intoxicarea nefastă a „bla blaului” zgomotos, dar gol și fără sens ce, din păcate, poate să impună consecințe dezastruoase.

Dureros de simplu, în doar câteva cuvinte, așa cum se întâmplă acum atât de periculos de aproape de granițele noastre real istorice: „Dacă-i das lui Ivan, ți se urcă pe divan!”. Care nu mai este „ad-hoc”, ca pe vremea Întregitorului Cuza, ci, parcă, fără sfârșit.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Editorial Cornel Dinu. Cristiano Bergodi și Nicolo Napoli, antrenori italieni atipici. Anti-catenaccio!

…Ca și blazarea pentru ce a mai rămas de jucat din acest campionat, constatată în primele trei meciuri ale acestei ultime etape din, repet, ale unui sezon normal. Ceea ce nu-i cazul la noi.

Sepsi și FC U Craiova 1948, sub o ninsoare ce nu părea a mieilor, au jucat deschis. Universitatea Mititeilor a controlat prima repriză, a avut mai multe ocazii, dar, în minutul de prelungiri firești, Tudorie, servit de Damașcan, și-a adus echipa în avantaj după ce „oltenii”, ghilimelele sunt obligatorii, deschiseseră repede scorul (minutul 8, Bauza) și fuseseră egalați cu vreo 6 minute înainte (minutul 39, Marius Ștefănescu).

Avantaj dus până la final, între două echipe antrenate de doi italieni, Cristiano Bergodi și Nicolo Napoli, care nu-s adepți ai tradiționalului lor trecut, ferecat în „catenaccio”. …Deși „lacătul” fost inventat de… austriacul Karl Rappan în anii ’30!

Gazdele mai puteau schimba tabela în favoarea lor, dar s-a opus portarul oaspeților, Robert Popa, dar și arbitrul Antonie Andrei Sorin, care le-a refuzat un penalty, la Ispas, în minutul 60.

Editorial Cornel Dinu. Arbitrul lu’ tata Chivulete a greșit de 4 (patru) ori. La două penalty-uri acordate și la altele două neacordate. Dăcât atât!

Același scor și în prima partidă de sâmbătă, dintre UTA și Mioveni. Dominarea gazdelor a fost pregnantă, au ratat mult. Și iarăși arbitrul inventat Chivulete Andrei a făcut praf un meci, greșind flagrant nu o dată, ci de vreo patru ori!

La cele două penalty-uri acordate, ca și la alte două… neacordate! Măi, ca să fiu politicos… Măi comisari și șefuleți de sorginte frf (nu-i o greșeală de culegere, am scris frf cu litere mici, nu merită majuscule), nu v-ați convins că băiețelul acesta negru la/în cap mai abitir decât la echipament e doar băiatu’ lu’ tata folcloristu’? Acum ditamai consilieru’ la Comisia Centrală a Arbitrilor… dacă mă înșel, scuze, scoateți din text „ditamai”… Și mai avem astfel de relații oficiale cu criteriul de promovare bazat pe inefabilul „Io sunt băiatu’ lu’ tata!”. Nu cred că suntem unici. Dar asta nu-i o scuză!

Editorial Cornel Dinu. Rapid a câștigat în pribegie, la Mioveni, cu semne bune sub zodia Mutului

Fără scutire de la năzbâtiile peluzei, și de acolo suspendări a terenului (care teren, neicusorule, că ei de la ’48 încoace n-au mai jucat cu adevărat „acasă”?!) Rapid a jucat în pribegie la Mioveni, sub zodia Mutului. Și a învins distribuția greu spre imposibil de pronunțat a Clinceniului.

Mai ușor decât arată scorul minimal de 1-0. Au avut (numai ei, giuleștenii!) ocazii, 3 în prima repriză, 2 în a doua. Adi Mutu are de muncă nu numai cu aprigii suporteri, ci și cu aprigele ratări ale, câteodată, prea puțin aprigilor să jucători. Farmecul vieții din Giulești pe glasul roților de tren…

În fine, aruncându-i în ultimele minute pe teren pe tinerii Melniciuc, Iana și Dima, Clinceniul dă semne de creștere a propriilor jucători în șocant numita „Academica”.

Victoria Chindiei din Târgoviște la din ce în ce mai rarefiatul Gaz Metan de la Mediaș cu 4-0 este surprinzătoare doar prin faptul că echipa lui Emil Săndoi n-a marcat niciodată atâtea goluri! Și în deplasare!

Editorial Cornel Dinu. Dramă pe teren, comedie în vestiar, circul Dinamo își continuă „turneul” în Liga 1. Cuplul de mare insucces Mureșan-Stoican e pe ducă, dar cine mai are curaj să se bage în cușca… „cîinilor?

Așa cum a început partida din Gruia, stoicănitura Dinamo conducând în minutul 5 pe campioana CFR Cluj, mai, mai să cazi pe gânduri. Apoi lucrurile au revenit la normal, „frânarii” au dominat cum ne-au obișnuit, „câinii” s-au apărat cum ne-au obișnuit. Prost și unii, și alții. Dar goluri n-au mai picat până la pauză.

Au venit cu ele de la vestiare „bursucii cheferiști”. Ușurați și de eliminarea deja obișnuită a zevzecului Filip în prelungirile primei reprize. Au contat și schimbările Petrescului, Omrani și, mai ales, Debeljuh, marcatorul esențial care a dus scorul la diferența normală, 4-1… pentru CFR Cluj, dar ce credeați?!… cu un hat-trick adevărat, adică trei goluri consecutive, nu trei între ale altor coechipieri, cum greșit este folosit la noi de către necunoscătorii e fotbal.

Aceste trei goluri au venit din 6 situații create de gazde în repriza a doua, față de niciuna a lui Dinamo, în inferioritate nu numai numerică, dar și de joc, tehnico-tactică și fizică.

Mazeta Stoican a plâns, a plecat, a întors-o Mureșan, a plâns și iar a plecat. Telenovelă de cea mai proastă calitate. Plecare penibilă ca și „cariera” sa pe banca lui Dinamo. O mare greșeală, ca multe altele din „cariera” lui Mureșan la Dinamo. mai știți celebrul slogan popular dinainte de 1989? Din greșeală în greșeală spre „victoria” finală. Adică distrugerea finală.

Se zvonește că ar veni Dusan Uhrin. A treia oară. Cu șanse mici să așeze și să schimbe jocul unei echipe căzute și psihic, rupte de mediocritate, accidentări, bisericuțe, interese personale meschine. Până și barajul „salvator” este o mare problemă. Dacă va ajunge Dinamo acolo…

Editorial Cornel Dinu. Atenție mare la acest mare talent care poate deveni mare fotbalist, Octavian Popescu! Are nevoie de un adevărat om de fotbal lângă el ca să nu se irosească…

Sub fulgii de nea a capricioaselor „babe”, oarecum revelația Voluntari, față de poziția de play-off pe care a ajuns, s-a apărat eroic în mereu „5-4-1” cu FCSB. Care a dominat „da capo al fine”. Șutând spre eroicul portar Mihai Popa (măcar „rezerve de cadre” pentru poarta naționalei avem destule…) din toate pozițiile.

…Numai că, dacă, în minutul 95 și ceva secunde, Octavian Popescu nu „inventa” iarăși un șut-gol miraculos (repet – atenție mare la șlefuirea acestui imens talent, care are nevoie de cineva cu adevărat de specialitate alături ca să nu se piardă în cotidianul periculos de tentant), constatam „Lăsarea secului” pe tabela de marcaj.

Editorial Cornel Dinu. Caricatura tragică de arbitru numit Radu Petrescu l-a gonit Botoșaniul lui Iftime din play-off și a împins în locul lui Argeșul

Presiune indusă înaintea disputei pentru loc de play-off între Botoșani și Argeș, ambele inspirat denumite… FC. Indusă presiunea asta de năbădăiosul Valeriu Iftime, patronul moldovenilor, cu câteva zile înainte de meci. Cum că dacă nu prinde primele 6 locuri, desființează echipa.

Semnal către „adrisantul” cunoscut de bune relații, onor FRF. Că doar el, Iftime însuși, a adunat majoritatea Moldovei să voteze Burlanul & Comp. amenințare cu ghivent peste vremurile Cooperativei.

Temperamentul… hai să-l alintăm… i- făcut feste când, după ce l-a anunțat antrenor pe viață la Botoșani pe Marius Croitoru, i-s sărit muștarul odată cu muștiucul la jocul pierdut cu Farul, atacându-l surprinzător și nedrept.

Și când te gândești la rele, ești pedepsit. Rar, ce-i drept… și nu poți să le faci… Caricatura tragică de arbitru numit radu petrescu și-a dovedit din nou incompetența și relațiile sus-puse, dezavantajând flagrant Botoșaniul la ultima fază a meciului. Când Latovlevici l-a faultat clar pe Mihai Roman al nu știu câtelea în careu, penalty de manual, dar fostul angajat al FRF n-a tușit în fluier izbăvitor pentru Iftime.

Ca joc, prima repriză a fost… „dă-i și luptă, dă-i și luptă, neicusorule!”. Atât. În a doua parte s-a jucat palpitant, iar trimiterea pe teren a două vârfuri, din minutul 64, de către Andrei Prepeliță, a lăsat fără ochire favorabilă pe scor echipa spicherului despre tot și toate, patron al gazdelor.

Un adevăr e clar. Afacerea personală a lui Iftime n-a mers. Și-a vândut trei, patru jucătorii valoroși… Chindriș, Racovițan, Edjouma, Ongenda… iar cu Șeroni stoper și Țigănașu fundaș stânga, un urs dansat din tingire mai lipsea.

Editorial Cornel Dinu. Universitatea lui Mihai Rotaru a învins din orgoliu Farul lui Gică Hagi. Ambele echipe vor fi „ghimpi” în play-off

Universitatea lui Laurențiu Reghecampf… dar a lui Mihai Rotaru… a evoluat mai mult din orgoliul de a câștiga cu Farul lui Gică Hagi. A reușit. A șasea victorie consecutivă. A jucat realist în centrul apărării, din nou cu patru fundași centrali ca posibilități, Papp, Screciu, Crețu și Mateiu.

Nistor, creatorul lor de la mijloc, a intrat iar târziu, abia în minutul 80, Gustavo fiind acum „refinitore”… un playmaker în spatele vârfurilor, dar  care și ajunge des să marcheze. Și-și joacă eficient rolul. Una-i samba, alta-i „mamba” capriciosului mijlocaș din Rucărul atât de pitoresc al Argeșului…

S-a combătut în fața celor două careuri cu ardoare, dar cam atât. Farul fiind mai periculos doar odată cu intrarea colosului Omoh, dar cam târziu, în minutul 70.

Vor juca în play-off, vizând fiecare ultimul loc de pe podium. Chinuindu-și cu siguranță suratele din atât de relativa lor grupă valorică. Împărțeală ce se practică doar în campionatele șchioape ale Europei.