Editorial Cornel Dinu. Cu Kosovo ne-a scos Moldovan, cadou de ziua lui Edi Iordănescu. Cu Elveția cine (ne) trage? Că Pușcaș e „pușcărie”…

Din „Veni, vidi, vici!” al lui Iulius Cezar, naționala lui Edi Iordănescu a făcut „Veni, vidi, vici… felix punctum!” la Pristina. Bun și un punct norocos cu Kosovo la ei „acasă”, mulțumim Horațiu Moldovan în special. În rest, ploaie… apă de ploaie…

Editorial Cornel Dinu. Cu Kosovo ne-a scos Moldovan, cadou de ziua lui Edi Iordănescu. Cu Elveția cine (ne) trage? Că Pușcaș e „pușcărie”…

După ce a învins în primele două jocuri ale grupei de calificare la EURO 2024, organizat de Germania, cu 2-0 în Andorra și cu 2-1 pe Belarus „acasă”, în jocuri „subțiri”, echipa națională a României a „înotat” la Pristina contra curentului local, de sorginte albaneză, înfipt ca un pumnal în coasta Serbiei.

Net superioară naționala Kosovo privind „în oglindă” cluburile la care evoluează jucătorii lor reprezentativi și ai noștri ca brazii cu stema FRF pe piept. Numai Muriqi, de la Mallorca (15 milioane de euro) și Rrahmani, de la campioana italiană Napoli (25 de milioane de dolari) valorând „la piața” fotbalului cam cât toată distribuția noastră…

S-a jucat sub ochiul de ploaie al ciclonului mediteranean, pe un teren mlăștinos spre orezărie, golit cât de cât de apă cu modernele T-uri ale îngrijitorilor. Drenaj de nivelul noroiului balcanic, mingea sărea cam cât o clătită la întors în tigaie, dar arbitrul olandez Danny Makkelie a considerat că se poate juca…

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Editorial Cornel Dinu. Marele conducător al sârbilor Iosip Broz Tito și urmașii albanezilor „scăpați” în libertatea, civilizația și bogăția Occidentului

Am jucat și eu la Pristina pe la începutul anilor ’80, tot pe ploaie, dar cu Iugoslavia. Mare pe atunci. Și ca țară, și ca fotbal. Am pierdut cu 0-2, cu replici de joc cam fără… sufleur! Acum Kosovo este o enclavă decisă de prestidigitatorii lumii actuale, creată și ca o sfidare musulmană în zona istorică a credinței ortodoxe sârbe. Cam cum ne-ar face nouă „țări” din Curtea de Argeș sau Târgoviștea Dâmbovițeană, capitale istorice ale Munteniei.

Hotarul nefast de râs tragic al istoriei ce ni se impune aberant de forțe mai presus de națiuni… de popoare… Încurajat, paradoxal, de marele conducător al sârbilor, Iosip Broz Tito, care i-a lăsat pe musulmanii albanezi să treacă granița, migrând mai mul ca plăcintari, cofetari și delicvenți organizați spre Europa. Nu întâmplător mulți dintre jucătorii naționalei kosovare sunt născuți și crescuți în Occident. Kosovo fiind, ca populație, undeva în jurul a două milioane, cam cât un județ mediu de la noi.

Editorial Cornel Dinu. Noroc cu carul cu VAR-ul! Vigilent la ofside-ul lui Celina – corect, orb la penalty-ul lui Burcă la Muriqi – incorect, să fim cinstiți

„Tricolorii” într-o singură culoare (vă stă în gât tradiționalul echipament cu jambiere roșii, șort albastru și tricou galben, domnule Burleanu?) au părut mai bine așezați decât altădată, sincronizați și dăruiți meciului de ziua selecționerului Edi Iordănescu. Au avut și șansă, dacă luăm în calcul că echipa care a atacat mai mult, Kosovo, a fost dezavantajată de pânza de apă de pe gazon.

Li s-a anulat și un gol, datorită VAR, corect la ofisde, dar dacă a fost ofside înseamnă că mingea a fost trimisă „vinovatului” Celina (care a centrat pentru „capul” marcator al lui Zhegrova) de Muriqi, secerat apoi de Burcă, ceea ce însemna penalty pentru ei. O fi fost vreun arbitru cu rude în România în camera dată cu VAR?

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

Kosvarii au avut vreo cinci ocazii, rarisimă cea din minutul 90+2, Muriqi șut peste poartă din 8 metri, central, nejenat de vreun jucător de-al nostru, aproape de neexplicat. Noi ne-am rezumat la vreo două șuturi mai acătării ale lui Sorescu, mult, mult prea puțin ca să avem pretenții la victorie, să zicem mersi că am avut noroc și n-am pierdut.

Editorial Cornel Dinu. Extremele „tricolorilor”, de la inspiratul debutant „oficial” Moldovan la absentul cronic Pușcaș

Și n-am pierdut datorită, în primul rând, portarului rapidist Horațiu Moldovan. Cel mai bun jucător al nostru (și asta spune multe despre subțirimea jocului din câmp, în special pe faza ofensivă) a salvat situațiunea critică creată de patru ori, cu intervenții spectaculoase și, evident, eficace. Primind cea mai bună notă din naționala noastră, 8,1, pe platforma FotMob, citată de FANATIK pentru notele „tricolorilor” cu Kosovo.

La polul opus, George Pușcaș a fost „pușcăria” din echipa lui Edi Iordănescu, de departe cel mai slab de pe teren, cifrele prezentate de FANATIK fiind elocvente: 3 şuturi blocate, deposedat fără probleme de 3 ori, 11 pase reuşite din 27 (41%), 9 dueluri câştigate din 24. Nu înțeleg cum poți alege un perdant cronic când îl ai pe Alibec la dispoziție… este problema lui Iordănescu devenită, din păcate, problema naționalei României.

Din noroc și mirajul crucilor, rugăciunilor tatălui… tatălui Puiu al lui Iedi… nu ale Tatălui nostru, al tuturor, ca să fie clar… echipa națională a României a scos un punct care s-ar putea dovedi important într-o calificare atât de visată și așteptată. Dar, atenție, anticipez, cu Kosovo la București, pe 9 septembrie, va fi și mai greu decât ce-am pățit la Pristina. Chiar dacă vor fi ieșiți definitiv din cărțile calificării.