Sport

Editorial Cornel Dinu. Semidoctul Nicolescu filosofește, semiechipa Dinamo o zBurcăește

Cornel Dinu critică evoluția lui Dinamo la Galați, 0-1 cu Oțelul, a patra înfrângere consecutivă fără gol marcat în timp ce Andrei Nicolescu filosofează cu ineficiență maximă.
30.09.2023 | 11:10
Editorial Cornel Dinu Semidoctul Nicolescu filosofeste semiechipa Dinamo o zBurcaeste
Editorial Cornel Dinu. Semidoctul Nicolescu filosofește, semiechipa Dinamo o zBurcăește. Foto: colaj Fanatik & sportpictures.eu
ADVERTISEMENT

Dinamo continuă evoluțiile zbârcite și de patru etape nu mai dă gol și nu mai ia puncte. Andrei Nicolescu filosofește, promite și pro-minte, iar „haita” ajunsă de cotârle o zBurcăește voinicește, că nici „Alba Neagra Red & White”, nici Ovidiu Burcă, nici minunații suporteri masochiști nu pot face din lotul actual bici.

Editorial Cornel Dinu. Nicolescu filosofește semidoct și profund: „Dinamo are palmares pozitiv contra imposibilului”. Dinamo doar o zBurcăește: a patra înfrângere consecutivă în SuperLigă

Dinamo a jucat la Galați în continuarea unui parcurs în Superligă de super… uitat! Dar cu o încurajare ce s-ar dori, pompoasă, de încredere și speranță, unică în istoria fotbalului. Ceva gen „Sorcova vesela”, întru îmbărbătarea minunaților săi suporteri masochiști și ca o formă amorfo-zgubilitică de a da încredere într-un viitor luminat cu nocturna arsă.

ADVERTISEMENT

A rostit semidoct și profund trompetistul de serviciu Nicolescu Andrei de la „Alba/Neagra Red & White” o „iespresie” adâncă, din puțul gândirii, prin care încearcă să se „indentifice” în „câine roșu”.

Când Dinamo, sub glorios-păguboasa și solid-ineficienta conducere a ciracilor… pardon, circarilor săi decidenți autocrați are o evoluție de mare jelanie, amintind câteva rezultate mari, surprize pozitive din istoria echipei, a dres busuiocul cu tămâie, slobozind apocaliptic cum că „Dinamo are palmares pozitiv contra imposibilului”. Problema este că acum are palmares negativ contra posibilului.

ADVERTISEMENT

Marota Nicolescului dovedește că nu înțelege esența jocului. E ceva de genul „Titanicul s-a salvat”. Păi de unde până unde, neicusorule?! A suportat hârtia… pardon, ecranul, că acum ziarele sunt on-line… or fi „mușcat” câțiva momeala cu efect de petardă umezită care nu se aprinde, și pentru că aduce a inepție gen „Curaj, găină, că te tai!”.

Nu poate Nicolescul înțelege hazardul unor rezultate ce se petrec cam la 50 de ani. Numai cine a jucat la nivel de performanță poate, nu un aventurier fotbalistic ca el. Care are în CV doar o lipeală păguboasă de echipa cu „glasul roților de tren”, Rapid. În perioada ei de purgatoriu. Pentru el a fost profitabil, pentru Rapid a fost periculos, Dan Șucu mai având și acum de plătit tunul financiar premeditat de același personaj în Giulești.

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Oțelul a alergat ca Dorinel Munteanu în Bundesliga, Dinamo a avut soarta spartanilor la Termopile

Revenind la fotbal, au fost tribune pline la Galați, ca de obicei, care și-au împins cu frenezie favoriții spre a doua victorie din sezon. „Oțelarii” (sau „oțeliții”, cum mai e corect?) au atacat mai mult, mai organizat, mai coerent, alegând cam ca în Bundesliga în care a jucat constant bine Dorinel Munteanu. Au făcut presing avansat, anulând din start posesia „câinilor”.

S-a luptat de aproape, încleștat în marcaj, și, ca în tot fotbalul nostru, la un astfel de angajament au abundat greșelile tehnice individuale. Dinamo a trecut repede la 4 apărători, cu Patriche în rolul lui Leonidas la Termopile. Cu același rezultat: moartea. La Galați, fotbalistică.

ADVERTISEMENT

Puține faze de poartă, una singură concretizată în gol, de fapt autogol, prin devierea „obectului muncii” la „păianjenul” plasei proprii de… capul lui Neluț Roșu, în minutul 37, la lovitura liberă foarte bine executată de Maciel. Și așa, meritat, „dorineii” au intrat la vestiar, în pauză, cu un avantaj meritat.

Editorial Cornel Dinu. Dinamo nu știe, nu e pregătită să atace. 8 reprize seci, chinuite de ineficiență maximă în Superligă

În repriza a doua, din nou puțină coerență în construcție și, de aici, la finalizare. La ambele echipe. Mai mult o combinație de „respinsa” cu „flipperul” copilăriei. Ce-o fi și-o ieși din harul… hazardului. Și n-a mai ieșit nimic pe tabela de scor.

Dinamo, clar, nu știe, nu e pregătită să atace. A fost al patrulea meci fără gol marcat, fără să amestecăm partida din Cupă, 1-1 cu alți împiedicați, „mititeii” craioveni. Adică 8 reprize seci de gol. Plus prelungiri, probabil cât încă o repriză. …spre binele Oțelului, care a blocat toate chinuielile „câinilor” printr-un parcurs de… poștaș! Zeci de kilometri!

Și așa, Dorinel Munteanu călește Oțelul în antecamera play-off-ului, cu 8 „stranieri” din primul minut în distribuție. Iar Ovidiu Burcă tot încearcă să facă din… „câini” bici și a ajuns la 7 înfrângeri în 11 etape și cel mai slab golaveraj din superligă, -12 (7-19). Nu știu dacă alt antrenor ar fi reușit mai mult cu lotul actual, dar cifrele încep să „strângă” rău de tot lesa…

Oricum, înfrângerea asta, cu numai un gol diferență, a fost mai „pașnică”, la scor, decât un 4-2 din anii 2000, când Guriță le-a închis gurița stoperilor dinamoviști Gică Popescu și Ovidiu Burcă, marcând de patru ori! Rezultat care sigur nu face parte din fantasmagoria lui Nicolescu că „Dinamo are palmares pozitiv împotriva imposibilului”. Iartă-l, Doamne, chiar dacă știe ce face, rău per total, dar, cert, vorbește despre fotbal ca ghicitoarea „încasatoare” a satului.

ADVERTISEMENT