Crăciunul este cunoscut ca fiind momentul memorabil al nașterii lui Iisus, eveniment care influențează umanitatea de peste 2000 de ani, dar sărbătoarea sfântă nu se limitează la asta. Într-un mod adânc înrădăcinat în sufletele noastre, Crăciunul este despre iubire, recunoștință și dăruire.
În cele ce urmează, voi scrie despre recunoștința arătată de suporterii dinamoviști clubului, despre iubirea necondiționată pe care i-o poartă și despre cum i s-au dăruit total lui Dinamo în ziua de 27 ianuarie 2021. Vorbim despre un Dinamo îngenuncheat de gașca spaniolă a lui Cortacero, un Dinamo rămas fără bani, cu jucători despre care nimeni nu mai credea că vor veni la reunirea lotului după sărbătorile din decembrie.
„E gata, Dinamo moare”, anunțase Dumitru Dragomir la TV. Cine să plătească salarii, facturi, licență, ratele la ANAF, cine să asigure deplasările, medicamentația și să achite baremul arbitrilor!? Toate astea în plină pandemie pe care o traversa omenirea, cu restricții dintre cele mai dure, meciurile disputându-se cu tribunele goale. Pentru a supraviețui, așadar, Dinamo avea nevoie de o minune!
Reuniți în Programul DDB, câteva mii de „câini” țineau clubul ăsta atât de greu pe umeri, dar nu înspre groapa prevestită de „Corleone”, ci înspre câmpurile de bătălie din Liga 1. Cu Ionel Ganea pe bancă și o grămadă de datorii rostogolite la plată, măcinat de scandaluri și abandonat de glorii, Dinamo rămăsese doar cu suporterii lui.
În deplasarea de la Botoșani, Dinamo mâncase bătaie cu 4-0, iar „acasă”… „acasă” însemna încă stadionul, așa vechi cum era, dar era!, din șoseaua „Ștefan cel Mare”… „acasă” urma să joace cu Gaz Metan Mediaș. În noaptea de dinaintea meciului, în București ninsese abundent, așa că dimineața terenul era acoperit de un strat gros de zăpadă.
„Haideți, «câinilor», ultimul asalt! 11.400 de bilete rămase. 9 ore pentru a dezlănțui furia alb-roșie”, am scris pe pagina de FB a PCH, din postura de membru al echipei de comunicare. Aveam nevoie de încă un sold out pe „Arena Națională”, bilete virtuale cu care reușeam să păstrăm clubul în viață. Bifasem deja două, parcă…
Apoi a mai venit un anunț, postat de Thomas, de data aceasta, colegul de litere și vorbe din DDB. „Trebuie să deszăpezim terenul. Cine poate, ne vedem în ‘Ștefan cel Mare’, fraților!”. Înarmați cu lopeți, suporterii au făcut terenul ca în palmă, în mai puțin de 3 ore. Cel mai mic dinamovist avea 5 ani, iar cel mai în vârstă era un bătrân cu părul alb, pe nume Dionisie, pe care nu a îndrăznit nimeni să îl întrebe câți ani are, iar să-i ia lopata din mână nici vorbă.
S-a muncit mult în ziua aceea geroasă, de ianuarie 27, iar mai târziu, în noapte, pe pagina „câinilor” a apărut următorul mesaj: „O zi perfectă pentru Dinamo. O zi în care toată lumea și-a făcut treaba. Suporterii de dimineață la deszăpezire și apoi pe tot parcursul zilei sold out, iar seara jucătorii, pe teren, 2-1 cu Gaz Metan. Bravo, «câinilor»! O victorie pentru tot ceea ce înseamnă Dinamo în momentul de față. Mergem înainte, împreună salvăm Dinamo!”.
În după-amiaza aceea, odată ce terenul a fost readus la iarbă, un suporter s-a așezat în genunchi la jumătatea lui, după care și-a unit în rugăciune mâinile înghețate după câteva ore de dat la zăpadă.
Se ruga pentru că pământul ăla pentru „câini” era sfânt. Pe gazonul călcat odinioară de Cornel Dinu, Florea Dumitrache, Mircea Lucescu sau Cătălin Hîldan, unde căzuse secerat Patrick Ekeng, se ruga pentru toți cei care își sacrificau din banii familiei pentru a-și păstra clubul în viață, se ruga pentru un nou sold out, se ruga la Dumnezeu să salveze Dinamo dacă pe el și pe frații lui, cumva, îi îngenuncheau alții. S-a rugat și a plâns în pumni.
E un moment care va rămâne cu mine până la capăt. O zi despre recunoștință, iubire și dăruire pentru un club. Adevăratul Crăciun al „câinilor” în 2021.