Sport

Editorial Cornel Dinu. Dinamo respiră, Rapid a luat viteză, FCSB a 5-a victorie consecutivă

Cornel Dinu analizează succesul cu suspans a lui Dinamo la Voluntari, renașterea lui Rapid cu Farul și a 5-a victorie consecutivă a lui FCSB, cu Poli Iași în etapa 6 din SuperLigă
21.08.2023 | 00:44
Editorial Cornel Dinu Dinamo respira Rapid a luat viteza FCSB a 5a victorie consecutiva
Editorial Cornel Dinu. Dinamo respiră, Rapid a luat viteză, FCSB a 5-a victorie consecutivă. Foto: colaj Fanatik & sportpictures.eu
ADVERTISEMENT

Dinamo respiră, „câinii roșii” au „mușcat” la Voluntari, mângâiați și de zeița Fortuna, Rapid a luat viteză și a „stins” Farul, campioana fiind la a treia înfrângere la rând în campionat, iar FCSB a reușit, mai clar decât o arată scorul, doar 2-1, a 5-a victorie consecutivă în SuperLigă.

Editorial Cornel Dinu.

Dinamo a jucat la Voluntari, orășel-cartier deja bucureștean în prelungirea Colentinei, toată „alb-roșie”, ca „acasă”, altădată… o, tempora… în „Groapa” din șoseaua „Ștefan cel Mare”. Adică susținută de un stadion plin-ochi cu dinamoviști. Au fost și ceva „marineri” de-ai pre(a)marelui Florentin Costeluș Pandele, dar nu s-au auzit din corul masiv al „câinilor”. Care a avut de ce urla, la propriu, dar nu la lună, ci de fericire.

ADVERTISEMENT

Pentru că Dinamo a fost clar – mai clar decât cu o etapă în urmă, cu modesta echipă „croită” neinspirat de Croitoru boierului Iftime de Botoșani – echipa mai bună, mai clară, mai combinativă, mai ambițioasă, mai curajoasă, cu posesie superioară (61%-39% la pauză, 58%-42% per total), mai mobilă decât cumulul de ani numai buni de… pensionare ai Voluntarilor…

…Adam Nemec (38 de ani pe 2 septembrie), Igor Armaș 36 de ani din 14 iulie), Runar Mar Sigurjonsson (33 de ani din 18 iunie), Mihai Răduț (33 de ani din 18 martie), Vadim Rață (30 de ani din 5 mai), Patricio Matricardi (mai aproape de 30 ani, pe 7 ianuarie 2024, decât de 29). Adunați dumneavoastră, pe mine mă sperie „gerontocrația” totală… Nu și pe impresarul „de casă”, grecul cipriot Antonio Antoniou, și pe cerberul de ultimă semnătură Bogdan Bălănescu.

ADVERTISEMENT

„Câinii” au fost peste „voluntarii” lui Marin Dună și Ilie Poenaru (altfel un cuplu pe care l-am mai lăudat pentru seriozitate și profesionalism) cam la toate capitolele: 13-11 ocazii de gol, tot 13-11 șuturi (7-5 pe poartă), 5-2 cornere, 20-12 lovituri libere, 104 – 81 atacuri (69-49 cu diferite grade de periculozitate). Nu le-am numărat eu, cifrele sunt de pe flashscore.ro.

Editorial Cornel Dinu. Dinamo a demonstrat meritul lui Ovidiu Burcă la antrenamentele ce au „născut” jocul „lucrat”, din ce în ce mai solid

Dinamo a început curajos, cu presing avansat, agresiv, dezinvolt pentru o echipă de la coada clasamentului, plecată în meci cu șansa a doua. Dar a deschis scorul Voluntariul, în minutul 19, á la Ștefan Covaci: centrare din corner la colțul scurt, deviere Nemec – neprins în dublaj, cum se cere de prin anii ’70 – la colțul lung, reluare „dintr-una” în plasă Matricardi, scăpat din marcaj de Patriche. Experiență de „pensionari”, cum am spus…

ADVERTISEMENT

Dinamo a avut meritul că n-a cedat, a continuat să construiască pornind de la portarul Golubovic, pasele au curs, bine lucrate se vede treaba, la antrenamente. Meritul lui Ovidiu Burcă. A egalat repede, în minutul 24, Gregorio, cu un șut din vole după o inspirație de preluare a unei pase „last minute” a fostului „voluntar” Cristian Costin.

Zeița Fortuna i-a mângâiat pe „câinii roșii” în minutul 39, când Armaș, alt „matur”, dintr-un corner pe colțul lung, a trimis cu capul o minge de 2-1, avantaj refuzat de bară.

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Zeița Fortuna i-a mângâiat pe „câinii roșii” într-un final á la Hitchcock

Repriza a doua a debutat cu o minge lungă a lui Bani, preluată de amintitul Costin cu pasa de gol pentru Gregorio, care a profitat de nesincronizarea dintre Armaș și Vâlceanu, ieșit neinspirat din poartă, și a adus pe Dinamo în avantaj pe tabela de scor.

„Cânii roșii” au continuat să fie mai mobili, mai exacți, mai inspirați în fața unor „voluntari” cu viteza focilor pe gheață. Finalul a fost á la Hitchcock, palpitant, tensionat, cu pulsul în gât pentru toată lumea prezentă sau privitoare la televizor, indiferent cu cine a ținut.

Nemec a echilibrat tabela de scor la 2-2 în minutul 80, reluând în gol centrarea boboc a lui Boboc, de lângă „tractorul” Patriche. Iar căderea cortinei a fost dată bine cu VAR. În minutul 87 a validat golul „întors” al lui Patriche, cap de pe linia de fund, cu efect á la Budescu, pentru prăvălirea în poartă, cu tot cu mingea, a lui Larruceea. Meritul a fost 99% al veteranului căpitan dinamovist.

Și tot din culisele judecății „văruite”, în minutul 90+4, abulicul arbitru Radu Petrescu dă penalty, văzut de tot stadionul, în afară de el, din prima secundă, la o intrare de tăietor de lemne a imitației de jucător cu nume și evoluție de pădure tropicală africană Homawoo la Dumiter.

A executat ca la pescuit de pe un iceberg în mișcare momeala de fotbalist Sigurjonsson, care a lovit mingea de pe loc, fără elan, cu… călcâiul cu care se sprijină în gheață când scoate peștele cel mare din mare. Parcă în bătaie de batjocură pentru șansa ivită, pentru coechipieri, pentru antrenori, pentru primăria care sponsorizează echipa din banii cetățenilor voluntari (fără ghilimele…). „Mulineta” s-a dus pe lângă poartă, risipind șansa nesperată a măcar unui punct.

În concluzie, Dinamo a meritat din plin victoria-pansament de moral zdrențuit în primele trei etape, în fața unui „Voluntari! Suntem Voluntari!”… involuntar prea des în sens pur fotbalistic.

Editorial Cornel Dinu. Prima repriză dintre Rapid și Farul a fost de nivelul marilor campionate la care tânjim admirându-le weekend de weekend la televizor

Așteptata confruntare de pe stadionul Giulești, dintre Rapid și Farul, disputată sub cupola de foc a caniculei care s-a revărsat peste București duminică, a avut o primă repriză deosebită. Poate cea mai bună de până acum din SuperLigă. De nivel internațional, al marilor campionate la care tânjim admirându-le weekend de weekend la televizor.

Rapid a pornit cu viteza unui… rapid ce pleca altădată din Gara de Nord pe când mai aveam căi ferate de calitate europeană. Farul a lăsat impresia că mai mult s-a agățat de ritmul impus de adversari. Pentru că în această primă jumătate de meci „Giuleștina” a avut nu mai puțin de șapte ocazii de a înscrie, câteva mari, terminând repriza cu numai două goluri din „bâzdoacele” sănătoase și perfecte ale lui Emmers, în minutul 34 și Dugandzic, patru minute mai târziu.

Valurile de joc așteptate de la echipa de la malul mării au rămas, în aceste 45+4 minute în grija… salvamarilor observatori de pe litoral. De aici și singura ocazie… dublă… mare… în minutul 17, când, acum „înger”, Horațiu Moldovan și-a dovedit clasa și a scos prin reflexe rare, mai întâi cu mâna, din plonjon, șutul lui Grameni și apoi din șpagat, cu piciorul, reluarea lui Carnat, singur singurel pe 6 metri, cu toată poarta în față.

Farul a jucat dezlânat, „Nu am alergat, nu am fost cum trebuia să fim. Defensiva a făcut multe greșeli, iar ofensiv, am fost slabi, previzibili. Lenți și previzibili”, a făcut analiza succintă Gică Hagi. Și dacă nici el nu știe ce spune, haideți să ne uităm la fotbalul… american!

Editorial Cornel Dinu. După a treia înfrîngere consecutivă în campionat, Gică Hagi se întreabă dacă SuperLiga plus Europa nu-s prea mult pentru echipa sa

A doua repriză a scos în evidență retragerea organizată „all’Italiana” a garniturii lui Cristiano Bergodi. Ratează Rapid desprinderea decisivă, ratează și Farul „îmblânzirea” tabelei de scor. Până când, în minutul 79, șutul-banană al lui Mazilu, pătruns pe dreapta, părea că relansează partida.

Aparent, pentru că Rapidulețu’ profită de slăbiciunea defensivei lui Gică Hagi și, în minutul 88, nou-intratul Ioniță profită de gluma de apărător care e Larie și-l lasă să-i admire alergarea, din spate, spre 3-1.

„Game over” și Rapid își ia din nou viteză, în timp ce Farul este la a treia înfrângere consecutivă în campionat și Gică Hagi se întreabă dacă SuperLiga plus Europa nu-s prea mult pentru echipa sa.

Editorial Cornel Dinu. Echipa roșie a lui Gigi Becali a maltratat Iașiul pașnic, prin posesie și construcție, spre deosebire de… Armata Roșie!

Era de așteptat ca în a doua partidă a duminicii fotbalistice din SuperLigă Steluța „fecesebecaliuța” să domine Iașiul în continuu. Și îmbrăcată în roșu! Ca glorioasa Armată Roșie care l-a ruinat în mare parte în 20-21 august 1944, când l-a „eliberat”….

Acum a fost altfel. „Armata roșie” a lui Gigi Becali a maltratat Iașiul prin posesia mingii în pașnicul fotbal atât de dur uneori. Leo Grozavu și jucătorii săi grozavi, „buni pentru Orient”, au încercat ceva semăna cu presingul, străpuns clar de construcția superioară tehnic a „bercenarilor”, gazde acum pe Arena Națională.

În prima repriză am consemnat patru ocazii FCSB, materializat în gol fiind doar șutul neperecehe pentru autorul său, Ovidiu Popescu, din minutul 44. Ar fi egalat ieșenii la singura ocazie avută, șutul plasat în plasă la rădăcina barei de Marchioni în minutul 45+3, dacă nu ar fi pornit faza dintr-un henț al coechipierului Gheorghiță, „văzut” de VAR.

Editorial Cornel Dinu. Coman a sclipit doar, Olaru a marcat, dar au „vașvarit-o” într-un final cu emoții al unei partide în care „fecesebecaliuța” s-a jucat

Sunt convins că la pauză, așa cum îl știu, onest, hotărât și cu personalitate, Leo Grozavu și-a scuturat vestiarul. Și Politehnica din Iași, cu mulți străini veniți „la studii”, au mai anulat din inferioritatea din prima repriză.

După ce Florinel Coman a sclipit din nou, punându-l pe Darius Olaru în situația de a face 2-0 în minutul 68, golul lui Vașvari, dintr-un șut deviat de Radunovic în minutul 79, a adus ceva suspans pe final. Și de la 4-0 la ocazii pentru Gigișor & comp. în prima repriză, raportul s-a „strâns” la 3-2 în al doilea mitan.

Și astfel, într-un meci în care „fecesebecaliuța” s-a juct cu „șoriceii” din „biblioteca (era să scriu „discoteca”… ce sacrilegiu!) Politehnicii din Iași, jucătorii lui Gigi Becali au „vașvarit-o” cu emoții într-un final care putea fi mult mai liniștit.

Oricum, e clar că „Tezeul” Becali nu acceptă firul Ariadnei de la subordonații săi, unii chiar slujitori credincioși, cum le spune chiar el, stăpânul, pentru a-și urca echipa pe prima treaptă a SuperLigii. Parafrazând, „cum îți așterni, așa doar visezi”…

Suntem abia în etapa 6, echipele este firesc să nu fie încă „așezate” și turate fizic. Deci nu mai transformați în pronunțări de valoare hazardul, împărțit între șansa și neșansa care au „scris” scorul unor partide.

…Doar o sugestie la „festina lente” pentru magiștrii scrisului naiv, ades la comanda și a subiectivismului uman. Fără falsă modestie și beție de cuvinte, no offence!

ADVERTISEMENT