Editorial Cornel Dinu. Îngerdemonul Alibec a stins Farul lui Gică Hagi la Craiova, iar FCSB-ul lui Gigi Becali a tras pe linie moartă deja ex-campioana CFR Cluj a lui Dan Petrescu

Așadar Farul s-a împiedicat de Alibec la Universitatea Craiova, FCSB a făcut-o pe CFR Cluj ex-campioană și Gigi Becali merge la Gică Hagi să-l bage la apă chiar la el acasă, la Ovidiu. Rapid? Rapid a antrenat-o pe Sepsi pentru finala Cupei.

Editorial Cornel Dinu. Îngerdemonul Alibec a stins Farul lui Gică Hagi la Craiova, iar FCSB-ul Gigi Becali a tras pe linie moartă deja ex-campioana CFR Cluj a lui Dan Petrescu

Modest jocul din prima repriză dintre ocupantele ultimelor locuri din play-off, fără șanse să mai urce după prestații, Rapid și Sepsi. Rapidiștii nu s-a scuturat de trauma acelui incredibil 2-7 cu Farul, sepsiștii nu s-au menajat pentru finala Cupei.

Desigur, mi s-au răscolit amintiri când l-am văzut pe unicul Rică Răducanu la mijlocul terenului, sărbătorit pentru 77 de ani, cu „planetarele” în suferință… Prima destăinuire a lui Ricuță care mi-a venit în minte, după atâtea și atâtea sute, a fost când mi s-a confesat că are la liceu, la seral, 4 la Română și… 8 la Engleză!

„Cum așa, Ricuță?”, l-am ațâțat. „Simplu, Costelo…” – așa mă alinta – „trăiesc cu profa de Engleză!”. Suficient, nu? … Și câte și mai câte am trăit împreună în viața noastră de fotbaliști…

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

„Giuleștina”, în plen în tribune, a fost, parcă, mai tăcută… La fel și fotbalul deloc rapid al Rapidului. Asta pentru că Sepsi a început dezinvoltă și a avut 3 ocazii în primele 12 minute (Ștefănescu de două ori, ’7 și ’10, și eternul ratangiu Tudorie ’12), în timp ce prima ocazie a Rapidului a venit abia în minutul 38 (la un „stâng” al lui Junior Morais). Și repriza întâi s-a terminat tot cu o ocazie a oaspeților (cap Rondon peste ’43).

Editorial Cornel Dinu. Pilierii de rugby din mijlocul Rapidului și speranțele de perspectivă din apărare…

În distribuția lui Adrian Mutu s-a văzut iarăși că trei, Doamne, și toți trei mijlocași, pre numele lor, de la dreapta la stânga, Emmers, Kait și Albu, sunt mai mult pilieri de rugby cu obectu’ muncii la picior. Pavăză de nicio speranță tinerelor speranțe fără de experiență, dar de perspectivă, Săpunaru, Grigore și Morais…

În partea a doua, Rapidulețul a ieșit de la depou mustrat-lustruit de conductor, un Mutu care sigur n-a fost deloc mut. A avut vreo 6 ocazii, 3 mari (Sefer ’50, Pănoiu ’77 și ’80), după ce în prima repriză n-a prins cadrul porții excelentului Niczuly.

Intrații Ioniță și Pănoiu parcă n-au suflat la fel de greu ca „mocănița” Rapid prin pădurea apărării gheorghiene, dar n-a fost de ajuns pentru de 3 puncte speranță la Europa. Iar Sepsi s-a antrenat întru o mai mare omogenizare pentru finala Cupei împotriva istoricelor „șepci roșii” în alb-negru din Cluj.

Digisport.ro

FOTO Edi Iordănescu, inclus în Top 10 cei mai sexy selecționeri de la EURO 2024. Pe ce loc e românul

Editorial Cornel Dinu. Prime repriză a meciului Universitatea Craiova – Farul l-a avut în rol de „turca bre” pe Denis Pericol Public Alibec

În ultima lor întâlnire de la Ovidiu, Farul Regelui Hagi și Universitatea Craiovei (sau a Olguței, depinde de gust…) au făcut spectacol. S-a încheiat 3-2 pentru gazde din penalty, după 1-0 și 2-1 pentru oaspeți și penalty ratat… tot de îngerdemonul Alibec.

Sâmbătă seară s-a jucat precaut, pe un stadion „Ion Oblemenco” bine populat, chiar în ziua în care bunul meu prieten Nelu ar fi împlinit 78  de ani dacă nu l-ar fi selecționat prea repede bunul Dumnezeu în naționala României din cer, dacă în cea de pe pământ nu i s-a îngăduit bucuria să joace în echipa reprezentativă a țării… Ce fotbalist, dar mai ales ce om a fost…

Distribuția lui Gică Hagi, fără stoperii de bază, ciuntită de indisponibilitățile lui Larie, Mihai Popescu, Gustavo, Băluţă sau Morar, a început mai bine jocul chiar și așa. Dar…

…istoria acestei prime jumătăți a meciului l-a avut în rol de „turca bre” pe capriciosul Denis Pericol Public Alibec. Tocmai liderul și căpitanul echipei, exemplu pentru puștii din echipă… Care și-a început show-ul cu ratarea unui 11 m în minutul 7. „Produs” tot de el și clar ca o noapte senină, fără vântul nord-estului, dacă mă-nțelegeți, pe litoralul Mării Negre…

Produs, penalty-ul, ca să fie clar, de răsfățatul lui Mirel Rădoi, adusul Mitrea, nu Cocor, ci Bogdan. Le-au trebuit ca să dea sentința vreo 5 minute albitrilor, Chivulete cel mic… chiar mic, nu va fi niciodată arbitru mare, e prea rigid, nu simte jocul nici cu perfuzii de fotbal… și Istvan Kovacs din VAR, care, la valoarea ce se pretinde a fi, ar fi trebuit să-l lămurească mai repede pe „central” de ce trebuie să dea penalty.

Farul s-a cam retras, dar, pe contraatac, Alibec a desenat cu stil o acțiune de stil. I-a furat mingea lui Vlădoiu, a strecurat-o prin șorțul neîncheiat al neprețuitului Mitrea și i-a pus-o pe tavă și gheată lui Mateus Santos, „obligându-l” s-o împingă de la un metru în poarta goală. A ratat și Universitatea vreo trei ocazii, Aioani arcuind-se incredibil la cea mai mare, „capul” de gol al lui Markovic.

Apoi, în al patrulea minut de prelungiri,  același Alibec a călcat pe bec. Cu cotul. În ceafa lui Vlădoiu. Chivuletele s-a repezit ca la regulament și l-a eliminat, nu i se poate reproșa nimic… dar lăsați-mă să rămân cu un gust amar nu numai după getul lui Alibec, dar și după cel al Chivuletului… E un sentiment dincolo de regulament… Iar în ceea ce-l privește pe Alibec, oare, așa cum se zice „turcul plătește”, nu se poate spune că unde nu-i (întotdeauna) cap, vai de… sau păcat de picioare? Întreb și eu, nu dau cu paru’…

Editorial Cornel Dinu. Farul a ratat victoria, dar a și evitat înfrângerea atât din cauza lui Denis Alibec, cât și datorită portarului Mihai Aioani

Firește, în repriza a doua, cu un om în plus, Universitatea Craiova a asaltat poarta Farului. Eugen Neagoe a făcut toate schimbările după nefastul slogan de tristă amintire „Totul pentru front, totul pentru victorie!”. Adaptat la „Totul pe atac pentru victorie!”.

Gică Hagi a răspuns introducând apărători, mijlocași și un singur atacant, firavul încă Enes Sali. Și ocaziile nu s-au lăsat așteptate, dar Aioani a dovedit că Gică Hagi are dreptate când spune că este portar de „națională”, dar nu-l vede nimeni.

Ca așezări au fost un 2-3-5 oltenesc versus un 5-3-1 „regesc”. Normal, după un 2-1 la ocazii pentru oaspeți în prima repriză, în a doua parte a fost 4-0 pentru gazde. Care au și egalat prin „pălitura de osândă” dictată corect de arbitrul în minutul 81 și transformată în gol cu siguranță de această dată de Andrei Ivan, nu ca acea caricatură de șut de la penalty-ul ratat cam în același minut în partida cu FCSB.

Farul a ratat victoria, dar a și evitat înfrângerea, o mai scriu odată, atât din cauza lui Denis Alibec, cât și datorită portarului Mihai Aioani, chiar îngerul păzitor al porții dobrogene. Titlul de campioană se va juca „pe masă” etapa viitoare, la Ovidiu, fără Alibec, mare pierdere pentru echipa lui Gică Hagi, acum la doar un punct în fața „fecesebecaliuței” care, prin victoria cu deja ex-campioana CFR Cluj a mai recuperat două „lungimi” din ecartul pe care îl avea Farul.

Editorial Cornel Dinu. Mi-aș dori asistența și atmosfera de la FCSB – CFR Cluj pentru Dinamo la meciul cu Steaua răsărită talpanian în 2017

Pe o Arenă Națională pe care trebuie să recunosc că n-am mai văzut-o demult atât de populată, cei peste 40.000 de fani ai lui FCSB au făcut un spectacol cum mi-aș dori să văd pentru Dinamo astă-seară, la meciul cu Steaua răsărită talpanian în 2017.

În prima repriză a încleștării de categorie greoaie dintre FCSB și CFR Cluj am asistat doar la o luptă din cavernele jocului de fotbal. Și nu-i o scuză că guralivii (era să scriu „scandalagii”, în sensul doar zgomotos, dar e prea dur…) care conduc aceste echipe n-au fost pe teren. Dănuțul Petrescu a fost suspendat, iar Gigișorul Becali comme d’habitude a spumat în fața televizorului de-acasă.

Au fost numai ciocniri de rugby, dar fără fair-play-ul tradițional respectat de gentlemanii din acest joc de golani. Consemnând, astfel, o accidentare rar văzută pe un teren de fotbal (în replică, joc de gentlemani pcaticat de golani…): Kolinger l-a „curățat” pe coechipierul Braun în încercarea nereușită de a-l „curăța” pe Florinel Coman.

Înlocuirea lui Braun cu Peteleu a fost însoțită și de schimbarea lui Krasniqi cu Petrila, kosovarul, nerefăcut, n-a rezistat și ieșirea lui a fost încă o pierdere pentru „cheferiști”. Pentru că iarăși s-a simțit clar absența lui Ciprian Deac, „asistent” în ultimii ani de glorie cam la 60% din golurile, în special din faze fixe, ale echipei din Gruia.

Dincolo, la FCSB, tare puțină claritate în construcție, ce să mai vorbim de finalizare. Nici măcar un… sirtaki predat în afara orelor de antrenament (în care Mihai Pintilii „cântă” și jucătorii joac) de sfântul Ilie Haralambie, pus „impiegat de mișcare”… nu, că asta-i la ceilalți, la CFR… pus „ciobănaș” pe tușa echipei cu nume din inițiale, FCSB. Atât de inexpresivă în prezentare… denumirea, nu echipa… contestată și așa de o pingea militărească decontată ca jurist de MApN. Cu de-alde ăștia, vorba lui Fănuș Neagu, „Ferească Dumnezeu de-un război că-l pierdem înainte să înceapă!”…

Editorial Cornel Dinu. Darius Olaru și Florinel Coman, binomul de pus în vitrină la Palat de Gigi Becali

Debutul doar încleștării fără de fotbal în al doilea mitan a început cu o pasă filtrantă luminoasă a lui Darius Olaru, „dăruit” cu inspirație și abnegație și în acest meci, pe viteza și tehnica lui Florinel Coman, comandant al speranțelor stelare ale „fesebecaliuței” și în acest meci.

Care a marcat, chiar și marcat dar neoprit de Kolinger după o cursă de peste 50 de metri și a aruncat tribunele și pulsul Gigișorului în aer. După care schimbări cât cuprinde regulamentul de ambele părți (toate or fi venit pe telefon?), dar nu se prea mai reușește șutul pe poartă.

FCSB, ca mai toate echipele mioritice când se-ntâmplă să conducă, s-a retras „strategic” ca să-și apere sărăcia (de scor), și nevoile (de puncte) și neamul (machedon). Și i-a ieșit… Și planul, dar și sufletul… pentru că „bursucii” au ieșit din „vizuină”, de nevoie, nu de voie, dar tare anevoie.

CFR a „pufăit” în zadar spre poarta târnovană. A bătut mingea-n piuă fără ocazii semnificative, în afara transversalei lui Cvek din minutul 69. Foarte, foarte puțin ca să ai pretenții la… chiar, la ce să aibă Dan Petrescu pretenții într-un play-off în care căderea a fost evidentă de la meci la meci, cu o singură victorie, și aia la decorul Sepsi, 4 egaluri și 3 înfrângeri? Adică locul 5, penultimul, fără zestrea din sezonul regular. S-a sufocat generația campionilor cvintupli. Și „Bursucul șef” Dan Petrescu n-a mai reușit să-i resusciteze…

Editorial Cornel Dinu. FCSB e la mâna ei. Dar și Farul e la fel! Finul Gigi Becali merge etapa viitoare acasă la nașul Gică Hagi, dar nu să-i ducă plocon titlul, ci să i-l ia!

Sigur, nu pot avea pretenția ca în fotbalul nostru să se practice învățăturile războaielor punice. Când Hannibal a ajuns „ante portas” la Roma și apoi, scăpați, Scipio și legiunile sale au arat Cartagina… Eu, și mai sunt mulți în lume care gândesc ca mine, văd fotbalul în succesiunea tactică dai gol, conduci, te duci peste ei să le dai lovitura de grație cât sunt căzuți.

FCSB n-a „gândit” așa. Iar CFR Cluj a replicat, cu sabia la os, cu „hauturile” bătute de Burcă lung, în careu, la ce-o ieși… Și n-a ieșit. Ex-campioana lui Dan Petrescu poate rata chiar și cupele europene second hand iar eterna vice-campioană îi continuă visul lui Gigi Becali să ia titlul după 8 ani și să se pregătească de Liga Campionilor.

FCSB este la mâna ei. Dar, atenție, la fel este și Farul! Adică pune o mână pe titlu care pe care bate. Finul Gigi Becali merge etapa viitoare acasă la nașul Gică Hagi, dar nu să-i ducă plocon titlul, ci să i-l ia.